Marile iubiri ale lui Constantin Brâncuși: "Un artist nu trebuie să se însoare, fiindcă femeia lui poate să-l transforme în eroul papucului"/ Cine a fost femeia imortalizată în "Domnișoara Pogany"

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE DECEMBRIE, GRATIS, AICI

Cuprins

1 Cine a fost „Domnișoara Pogany”, marea iubire a lui Constantin Brâncuși
2 Eileen Lane – o vară românească la Hobița
3 O iubită cu sânge albastru și o operă nemuritoare
4 Muza britanică, starul Parisului anilor ’20
5 Brâncuși, fascinat de Agnes și Florence Meyer, mamă și fiică
6 Idila cu Leonie Ricou
7 Maria Tănase și Constantin Brâncuși, întâlnirea a doi giganți
8 Marthe Lebherz și promisiunea unei uniuni libere
9 Constantin Brâncuși s-a stins la 81 de ani, cu un mare regret

Pentru Constantin Brâncuși, dragostea nu a fost niciodată un scop în sine, ci un catalizator. Fie că a fost vorba de aristocrate, artiste sau femei simple, fiecare a lăsat o amprentă asupra dălții sale.

Vezi galeria foto

Cine a fost „Domnișoara Pogany”, marea iubire a lui Constantin Brâncuși

Deși nu s-a căsătorit niciodată, considerând că un artist trebuie să rămână liber pentru a-și împlini menirea, Brâncuși a iubit cu o intensitate care a lăsat urme adânci în istoria artei.

Una dintre primele și cele mai cunoscute iubiri ale sale a fost pictorița unguroaică Margit Pogany. S-au cunoscut la Paris în 1910-1911, iar povestea lor de dragoste, deși scurtă, a dat naștere celebrei serii „Domnișoara Pogany”.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cine este Mihail Soare, salvatorul lui Alexandru, băiețelul din Sibiu găsit în pădure. Este plutonier major și are doi copii: „Emoția a fost maximă!”

Tânăra unguroaică închiriase un atelier la Paris împreună cu o prietenă pictoriță lângă atelierul sculptorului. Margit îi vizita atelierul și, fascinată de forța lui creatoare, l-a rugat să-i facă un portret. Rezultatul nu a fost o simplă reproducere a trăsăturilor sale, ci o esențializare a feminității, dominată de acei ochi imensi care au devenit simbolul viziunii brâncușiene.

Povestea de dragoste cu Margit Pogany s-a rupt odată cu plecarea unguroaicei la Londra și New York, după care s-a mutat definitiv în Australia. A păstrat legătura cu Brâncuși prin scrisori, ani de zile, scrie Adevărul.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Sorin Grindeanu și Claudiu Manda au depus cereri la OSIM pentru ca numele lor să devină mărci înregistrate. În ce scopuri urmează să le folosească

Citește și: Povestea de dragoste dintre Viorel Cataramă și Adela Surugiu. S-au iubit timp de 15 ani și au un băiat de 25 de ani, Ștefan Tudor

Eileen Lane – o vară românească la Hobița

În 1922, Brâncuși a trăit o idilă cu americanca de origine irlandeză Eileen Lane. Atunci când s-au cunoscut, la Paris, Constantin Brâncuși avea 46 de ani iar Eileen era mai tânără cu 20 de ani.

„Nu trebuie să-ţi faci probleme de ce vor zice oamenii, te voi prezenta drept fiica mea”, i-ar fi mărturisit Brâncuși, atunci când irlandeza s-ar fi temut de gura lumii.

Această relație a fost una specială, deoarece artistul a ales să o aducă pe Eileen în România, prezentându-i locurile natale din Gorj, frumusețile de la Sinaia, dar și în satul său natal, la Hobița.

Femeia îl iubea atât de mult pe Brâncuși încât l-a cerut de soț, însǎ a fost refuzată sub motivația că nu are vocație de familist, o concepție pe care a păstrat-o toată viața. Din această scurtă pasiune a rămas lucrarea „Eileen Lane', o dovadă a modului în care sculptorul șlefuia sentimentele până când acestea deveneau forme perfecte.

Citește și: Femeile din viața lui Viorel Cataramă, candidat la Președinție: un divorț, o despărțire cu scandal și o căsătorie la 58 de ani!

O iubită cu sânge albastru și o operă nemuritoare

Înainte de a o cunoaște pe Eileen Lane, Brâncuși s-a iubit cu o prințesă. Este vorba de Marie Bonaparte, moștenitoarea unui averi impresionante și o femeie bine văzută în lumea bună a Parisului interbelic. Marie l-a cunoscut pe Brâncuși la vârsta de 37 de ani.

Maestrul avea 43 de ani. Inițial, prințesa a intrat în atelierul sculptorului român pentru a poza. Ea a fost celebrul model pentru sculptura „Prințesa X'.

De la artă la iubire nu a fost decât un pas. Cei doi s-au iubit pătimaș timp de câteva luni. Dar dragostea lor s-a epuizat brusc. Marie Bonaparte va deveni, ulterior, iubita lui Sigmund Freud, dar și un psihanalist de succes. Cât despre opera pe care a inspirat-o, „Prințesa X', a fost expusă în 1919, la Grand Palais din Paris.

Citeste si: Maria Tănase, detalii mai puțin știute despre viața „Păsării Măiestre”: acuzată de spionaj, a murit la doar 49 de ani la câteva luni de când a fost diagnosticată cu cancer / Povestea de dragoste cu Constantin Brâncuși

Muza britanică, starul Parisului anilor ’20

O altă muză a cuceritorului Brâncuși a fost Nancy Cunard, o divă a anilor ’20. S-a născut într-o familie aristocrată britanică și era foarte bogată. Ajunsă la Paris, a făcut valuri. Era scriitoare, feministă și activistă pentru drepturile civile. O rebelă în toată regula.

A șocat afișându-se cu iubitul ei de culoare, ceva de neimaginat în aceea perioadă. Era curtată de oameni din toate categoriile sociale, dar mai ales de artiști. A sucit mințile lui Ezra Pound, Ernest Hemingway, James Joyce și Aldous Huxley. Ba chiar și lui Constantin Brâncuși.

Cu marele sculptor s-a întâlnit în anul 1923. Brâncuși a fost impresionat de firea rebelă a lui Nancy, de modul cum rupea orice barieră, sexuală, rasială, socială.

Sculptorul român a realizat două lucrări inspirat de frumusețea și spiritul rebel al lui Nancy Cunard. Este vorba despre „La jeune fille sophistiquée' și „Negresa blondă'. „Tot comportamentul ei arăta cât de sofisticată era pentru acele vremuri', mărturisea Brâncuși. Relația cu Nancy Cunard a fost de scurtă durată, potrivit Adevărul.ro.

Citește și: Lidia Buble a suferit de psoriazis și susține că s-a vindecat după ce tatăl ei s-a rugat, pentru ea: „Nu mi s-au mai înmulțit petele, cele care au fost efectiv au dispărut de tot. Sunt trei săptămâni de când nu mai am nimic

Brâncuși, fascinat de Agnes și Florence Meyer, mamă și fiică

Constantin Brâncuși a avut o relație cu Agnes și Florence Meyer, mamă și fiică. Prima de care s-a îndrăgostit a fost Agnes Ernst Meyer, o jurnalistă care l-a cunoscut pe Brâncuși prin intermediul soțului ei, directorul ziarului „The Washington Post'.

A fost o aventură de scurtă durată. După mamă a venit rândul fiicei. Brâncuși a avut o relație și cu Florence Meyer, una dintre fetele jurnalistei Agnes Meyer.

Florence era o artistă celebră care practica dansul modern, dar și fotografia artistică, un domeniu de pionierat. Florence a fost protejata lui Man Ray și a fost căsătorită cu actorul Oskar Homolka. Relația dintre Florence și Brâncuși a fost scurtă și pasională, dar a continuat vreme de 15 ani prin intermediul scrisorilor.

„Foarte, foarte dragă Florence, mă gândesc mult la tine şi aş vrea să fiu acolo, să te alint. Te îmbrăţişez de aici, cu spiritul şi inima, şi-ţi trimit multă dragoste, îi scria Brâncuși. Mamei și fiicei le-a dedicat două lucrări.

Agnes Meyer l-a inspirat pentru lucrarea La Reine Pas Dédaigneuse', în marmură neagră. Fiica ei, Florence, i-a servit lui Brâncuși drept muză pentru „„Miracle'.

Citește și: Ema Oprișan și Răzvan Kovacs de la Insula Iubirii, din nou împreună la nici o lună de când el a anunțat divorțul: „Un nou început”. Cum s-au afișat, alături de cei doi copii

Idila cu Leonie Ricou

Leonie Ricou, o aristocrată bogată din lumea bună a Parisului interbelic. Este una dintre puținele iubite aproapiată ca vârstă. Leonie l-a inspirat pe Brâncuși în realizarea lucrării „Madame L.R.' care se află în momentul de față în colecția de artă a lui Yves Saint Laurent și este clasată pe a doua poziție în topul celor mai valoroase opere de artă vândute la Paris.

Și baroneasa Renee Irana Franchon i-a pozat lui Brâncuși în perioada 1909-1910 pentru lucrarea „Muza adormită', în atelierul său din Montparnasse. Nu există însă bănuiala că ar fi avut o relație cu madame Franchon.

Maria Tănase și Constantin Brâncuși, întâlnirea a doi giganți

Poate cea mai vulcanică și discutată relație a sa a fost cea cu „Pasărea Măiastră' a cântecului românesc, Maria Tănase. S-au cunoscut la Paris în 1938, prin intermediul sociologului Dimitrie Gusti.

Diferența de vârstă – el avea 62 de ani, ea 25 – nu a fost un impediment în calea unei iubiri pătimașe care a durat aproximativ un an. Relația a fost un amestec de admirație reciprocă și gelozie mistuitoare. Brâncuși o iubea enorm, dar o și critica dur, spunându-i că „nu cântă, ci bocește' și acuzând-o că își irosește talentul în cârciumi.

Timp de un an, cei doi s-au iubit cu pasiune. „Când te ascult cum le zici, Mărie, aș fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru câte o Pasăre Măiastră', mărturisea sculptorul, citat de Pandrea în cartea sa.

Nu era mulțumit că Maria Tănase cânta prin restaurante și pe la petreceri și că nu-și folosea vocea pentru muzică clasică. În plus, nu suporta cântecele ei de petrecere și nici expunerea în localuri.

Despărțirea lor a fost la fel de furtunoasă ca și începutul, lăsând în urmă regrete și cuvinte grele, dar și o legătură spirituală care a dăinuit până la moarte.

„Un artist nu trebuie să se însoare, fiindcă poate fi masacrat de femeia lui, care se lăbărțează, încearcă să-l subjuge și să-l transforme în eroul papucului. Bărbatul pleacă în bătălii, moare ca ostaș, se ia de piept cu viața. Femeia lui trebuie să aștepte, ca Penelopa, întoarcerea lui Ulise”, a mărturisit Brâncuși după despărțirea de Maria Tănase.

Marthe Lebherz și promisiunea unei uniuni libere

O altă figură importantă a fost elvețianca Marthe Lebherz, care i-a fost secretară și iubită. Marthe a fost cea care a locuit în atelierul său și căreia artistul i-a promis, la un moment dat, o casă și o viață împreună.

Însă Brâncuși promova „uniunea liberă', refuzând rigorile mariajului clasic. Corespondența dintre ei, marcată de desene și cuvinte tandre, arată un Brâncuși vulnerabil și profund atașat de „blonda Isolda', așa cum o numea.

Brâncuși s-a iubit și cu miliardare Peggy Guggenheim, dar și cu pianista Vera Moore. În galeria iubirilor sale a intrat și Cella Delavrancea, o pianistă celebră. Se spune că în urma relației cu Vera Moore a avut și un copil, un băiat născut în 1934. Nu l-a recunoscut niciodată.

Constantin Brâncuși s-a stins la 81 de ani, cu un mare regret

Cu toate că se bucura deja de recunoaştere artistică la nivel mondial, Brâncuşi a continuat să-şi ducă viaţa ca un simplu ţăran român, până în ultimele sale clipe. Pe 12 aprilie 1956, şi-a scris testamentul, atelierul său parizian, cu toate capodoperele sale, fiind încredinţat Muzeului Naţional de Artă Modernă din Paris.

Simţindu-şi sfârşitul aproape, l-a chemat la el pe arhiepiscopul Teofil Ionescu, slujitor la biserica ortodoxă din Paris, căruia i-a mărturisit: „Mor cu inima întristată pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea”.

Constantin Brâncuşi a încetat din viaţă la 16 martie 1957, la ora 2 dimineaţa, la vârsta de 81 de ani, iar la 19 martie a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.

„În România, Constantin Brâncuşi a fost „redescoperit” şi recunoscut drept geniu naţional după 1964, atunci când a început o anumită deschidere spre valorile noastre tradiţionale. În consecinţă, ansamblul monumental de la Târgu Jiu cu monumentele cunoscute – Coloana fără sfârşit, Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului – a putut fi amenajat şi îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac. În 1990, a fost ales membru post-mortem al Academiei Române”, a amintit, la 18 februarie 2026, preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop.

Cel mai nou VIDEO