Cum se descurcă Mircea Solcanu cu o pensie de 1280 de lei pe lună și ce spune despre măsurile luate de Ilie Bolojan: ”E efectiv o pedeapsă pentru cei care chiar au dizabilități. Dacă plătim impozite, nu mai avem bani de tratamente”/ EXCLUSIV

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE DECEMBRIE, GRATIS, AICI

Mircea Solcanu continuă să locuiască la Constanța, acolo unde s-a mutat cu ani în urmă, după ce nu a mai lucrat în televiziune. A mai venit în București doar de câteva ori. Într-un interviu pentru Viva.ro, Solcanu ne-a mărturisit cum ‘face foamea’ ca să strângă bani. După mai multe probleme medicale, cancer și lipsa unui timpan, el ia o pensie pentru persoane cu dizabilități.

Citește și: Mircea Solcanu, despre perioada grea când și-a îngrijit mama bolnavă de cancer: „Nu a dorit să facă chimioterapie. A fost cumplit’. A pierdut-o în urmă cu doi ani

Citește și: Emily Burghelea recunoaște că la al treilea copil nu mai e la fel de stresată: „Voiam să fiu mama perfectă. Am înțeles că maternitatea nu înseamnă control, ci prezență'. Cât de mult o ajută soțul ei / EXCLUSIV

Citește și: Emily Burghelea recunoaște că la al treilea copil nu mai e la fel de stresată: „Voiam să fiu mama perfectă. Am înțeles că maternitatea nu înseamnă control, ci prezență'. Cât de mult o ajută soțul ei / EXCLUSIV

Citește și: Cum se înțelege Babasha cu socrii lui și ce spune despre fiul lui, Cairo: ‘Îmi vine să-l mușc de drag, îl divinizez. Stă și pe la bunici. La țară se cresc războinicii’ / EXCLUSIV

Mircea Solcanu trăiește dintr-o pensie de 1280 lei

Mircea Solcanu a trecut prin numeroase probleme în ultimii ani. S-a îmbolnăvit de cancer și apoi și-a mai pierdut și mama de care avea grijă. Mai mult decât atât, din cauza unei tumori la urechea dreaptă, i s-a spart timpanul și, în timp, a rămas fără auz. Se descurcă foarte greu cu banii. Trăiește dintr-o pensie de handicap mediu, în valoare de 1280 de lei. 

Ce mai faci, Mircea? Ce părere ai de aceste taxe mărite?

Trebuiau mărite, dar nu așa de mult. Dar acum, parcă toate deodată au venit pe capul oamenilor.

Nu crezi că au cam exagerat?

Da. Este mult. Dar impozitele la locuințe sunt oricum mai mici decât cele din Uniunea Europeană. 

Dar și salariile sunt mai mici…

Și asta este adevărat. Am observat că multe dintre produsele alimentare de la ei au aceleași prețuri ca la noi. Unele sunt chiar mai ieftine.

Ce spune Mircea Solcanu despre plecarea lui Cătălin Măruță de la Pro TV

Ce spui de Cătălin Măruță că a plecat de la Pro TV?

Am fost șocat să aflu asta. A fost ‘shocking’ pentru mine, mai ales că m-am uitat la prima ediție din anul acesta și spunea el acolo… că va face 18 ani. Ce vreau să spun este că eu cred că el nu se aștepta. Nu te apuci să spui că faci 18 ani dacă tu știi că nu mai apari pe post! E clar.

Crezi că televiziunea pierde tot mai mult în favoarea online-ului?

Este cum era pe timpuri. ‘Video killed of the Radio Star’. Acum social media killed the video star. Se aplică și la televiziune cu social media. Numai că, ce văd că apare pe social media… nu pot să spun neapărat că e de prost gust, dar apar niște antimodele care sunt luate de modele. Adică și noi citeam în copilărie poveștile nemuritoare cu balaurul care venea și arunca buzduganul și tăia trei capete deodată… Dar nu ne-am apucat niciodată să ne facem buzdugane și să tăiem trei capete deodate. Adică oamenii nu mai au granița aceea între ficțiune și realitate. Ei cred că Harry Potter chiar există. Dacă nu ești ancorat în ceva, în credință, te poate lua foarte repede. Știi cum se spune, largă e cărarea. 

Mircea Solcanu: ‘Eu sunt creștin și atât’

Până la urmă ai trecut la penticostali?

Nu sunt la penticostali, neapărat. Eu sunt creștin și atât. Adică, nu am trecut efectiv pentru că…ce să fac? Trec de la Hristos la Hristos? Nu am cum să trec de la Hristos la Hristos, că e același lucru. E o pocăință asumată.

Deci nu te-ai botezat efectiv la ei?

Ba da. Dar botezul nu reprezintă trecerea la o altă denominațiune. Botezul reprezintă pentru mine faptul că îl aleg din nou pe Hristos. Conștient, la o vârstă la care pot să fac lucrul acesta conștient. Tu nu ai fost la apa Iordanului? Nu te-ai băgat din nou în apă? E același lucru.

Dar tot un preot ortodox m-a botezat în Iordan…

Pe lumea cealaltă cum va fi? Când o să fim în cer, o să fim ortodocși și catolici împărțiți? Dacă Domnul a spus că nu vor mai fi soț și soție, atunci tu crezi că ‘bulinele’ astea pe care scrie catolic, ortodox, penticostal vor mai exista? Acestea sunt niște ‘buline’ inventate de oameni pentru propriile privilegii și nu o să renunțe niciodată la ele. Nu contează că a fost preot ortodox sau catolic. Probabil te-ai dus tu cu un preot ortodox sau era acolo. Dar orice om care are duhul sfânt poate să facă această operațiune și anume botez. Nici măcar nu o face el. El este acolo ca instrument. Alegerea este a ta și hotărârea este a ta. Și Dumnezeu este deaspra. El nu face decât să te ajute să te bagi o dată în apă. 

Mircea Solcanu: ‘Se fac patru ani anul acesta de când a murit mama. Eu nu o visez’

Mama ta a murit acum trei ani? Îți dă semne? Simți că este cu tine? Poate în momentele grele… Sau poate o visezi? Știu că ai ținut mult la ea.

Se fac patru ani anul acesta de când a murit mama. Eu nu o visez pe mama. Simt așa că mă mai vizitează din când în când, dar nu tot timpul. Adică ea nu este o prezență constantă, dar simt așa că mă vizitează, dar nu neapărat în momentele grele. În momentele grele ești singur. Ești scos la lecție și profesorul tace și ceilalți colegi nu suflă. Acelea sunt momentele grele, când ești la examen, cum ar veni. În rest, când îmi amintesc de unele lucruri plăcute… Dar perioada doliului a fost grea. Pentru oricare om este greu. Până la urmă este cea mai mare traumă pe care o suferă omul în viața lui. 

Te referi la a-și pierde părintele, copilul sau pe cineva drag?

Da. Asta este o traumă. Noi am numit-o doliu, dar este boala stresului post traumatic, acela de despărțire, care apare când moare cineva sau când divorțezi de cineva. Pentru că și la divorț este aceeași traumă. 

Deci, de visat nu o visez, dar sora mea o visează. Poate are mai mare nevoie…

Mircea Solcanu: ‘Dumnezeu lucrează prin oameni, prin doctori’

Tu mai ai pensia aceea de boală, de handicap?

Da. Pensia mea este de 1280 lei. 

Am înțeles că nu mai sunteți scutiți de impozite?

Eram scutiți de impozite pe casă și pe mașină, dar cum nu am nici una, nici alta, nu are de ce să mă scutească sau să mă afecteze. Nu știu dacă s-a revenit, dar mi se pare aiurea să sufere toată lumea cu dizabilități, pentru că unii și-au luat certificate de persoane cu dizabilități aiurea. Ar trebui trași la răspundere doctorii care au dat acele certificate, nu să pedepsim toți  handicapații. Acum, e efectiv o pedeapsă pentru cei care chiar au dizabilități. E un act justificat pentru cei care le au aiurea sau pentru diverse boli închipuite. Dar nu știu cine a spus că se va duce vreun medic din comisie la pușcărie. Nimeni! Comisiile acelea sunt vinovate, nu handicapații. 

De exemplu, la mine aici, comisia este foarte dură când merg. Pentru că merg la control o dată pe an în fața comisiei. Eu nu am permanent. Merg la doi ani să vadă dacă mi-a trecut și odată i-am și spus: „Doamnă, nu are cum să-mi treacă, nu are cum să-mi crească timpanul la loc. Și, doamna mi-a răspuns: ‘Dumnezeu face minuni.’ Eu știu sigur, și eu sunt o dovadă vie că Dumnezeu face minuni. Adică, eu cred că Dumnezeu face minuni. Dar nu poate să vină un angajat al statului să-mi spună că Dumnezeu face minuni și că ei controlează an de an, să vadă dacă a făcut Dumnezeu minuni. Așteptăm să facă Dumnezeu minuni sau doctorii? Dumnezeu lucrează prin oameni, prin doctori. Așa este. Dar totuși…

Mircea Solcanu: ‘Dacă plătim impozite, nu mai avem bani de tratamente’

Ție ți-a dat pensia aceea pentru problema cu urechea?

Pentru toate poveștile mele de sănătate, nu doar pentru problema cu urechea pe care o am. Am pe certificat peste 14 povești de acest gen.

Și mai iei și tratament pentru ceva?

Da. În momentul de față iau tratament. 

Și cum te descurci? Pensia aceasta este mică.

Am noroc că unele sunt gratuite. Iar dacă plătim impozite, nu mai avem bani de tratamente. Ce face domnul Bolojan e ceva foarte… adică e ușor să spui, dintr-un birou de acolo, de la Guvern, pentru că aici se schimbă viețile oamenilor. Pentru oamenii cu dizabilități, care nu au decât această sursă de venit, e un dezechilibru. Un dezechilibru din acesta de 100 de lei, lor le dă toată viața peste cap. Oamenii ar plăti, dar după aceea mănâncă mai puțin. Eu știu de la mine. Când vreau să strâng bani, mănânc mai puțin. 

Nu-mi vine să cred! Cum să mai strângi și bani?

Da. Așa îmi adun bani. Într-adevăr am făcut eforturi timp de doi ani de zile să adun bani. Acum vreau să îmi cumpăr un televizor. Deci, uită-te că se poate și strânge. Pe cuvântul meu. dacă te gospodărești într-un fel așa… reușești!

Mircea Solcanu: ‘Cât timp am stat fără Facebook și televizor am fost foarte fericit. Am fost liniștit…’

Voiam să te mai întreb dacă îți lipsește televiziunea?

Nu-mi lipsește, Tatiana. În ultimii doi ani mi-am pus televizor, înainte nu aveam. Și mă uit la televizor și este o mare greșeală. Și Facebook-ul și televizorul. Trebuie să le scot pe amândouă din program și să mă uit o dată pe zi la știri, doar ca să știu pe ce lume trăiesc. Cât timp am stat fără Facebook și televizor am fost foarte fericit. Am fost liniștit și lucrurile importante oricum le aflam de la lume. Mă mai suna câte cineva. Deci, nu îmi lipseau nenorocirile din lume. Și nici toți ăștia care au apărut acum, aiurea. Stau și mă minunez când văd că oamenii se bucură că e altul mai prost ca ei! Trăim într-o indiocrație, cum e și titlul filmului. Hai să ne mirăm de proști sau de oamenii cu suferințe psihice. Asta mi se pare și mai oribil. Mi se pare că ai atins cea mai joasă treaptă a nivelului tău uman. Să râzi de cineva cu suferințe psihice…

Mircea Solcanu: ‘M-ar fi obosit Bucureștiul’

Pe la Constanța ce mai este? În București ai mai venit?

Nimic. După ora 21 nu mai e nimeni pe stradă. Stau și mă gândesc că m-ar fi obosit Bucureștiul. Din 2014 nu am mai stat acolo și am vizitat orașul de două ori: o dată am venit că aveam nevoie  la un medic de protezare auditivă și a doua oară la Măruță la podcast. Și acum, în decembrie, la întâlnirea cu colegii de la Pro TV. Dar tot așa, dacă e să mai vin, iau un tren de dimineața și seara mă întorc. Iar când am fost plecat prin țară nu am trecut prin București. Cumva s-a ocolit orașul. Parcă-mi și lipsește, și nu-mi lipsește. Mă gândesc că primăvara îmi place foarte mult Bucureștiul și atunci chiar îmi lipsește. Iar primăvara, la Constanța este mai frig. Aici se încălzește la finalul lunii mai, când la București se încălzește mai repede. 

Foto: Facebook