Și Ioana Ginghină a rămas fără job-ul de la emisiunea lui Măruță, unde lucra de doi ani. Ce s-a întâmplat marți, în culise: "N-a fost o zi… În spate, în platou, nu era toată lumea fericită. Erau lacrimi foarte multe în spatele camerelor" / EXCLUSIV

.

Deschisă, sinceră și cu umorul care o caracterizează, Ioana Ginghină ne-a vorbit despre legătura specială pe care o are cu fiica ei, aflată la pragul majoratului. Actrița recunoaște că adolescența nu a fost lipsită de provocări, dar spune că, în ultimii ani, relația lor s-a transformat într-una mult mai echilibrată, bazată pe comunicare și timp petrecut împreună. De asemenea, ne-a povestit și despre cum a evoluat relația cu Cristi, soțul ei, în cei aproape 7 ani de când sunt împreună.

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE DECEMBRIE, GRATIS, AICI

Ne-am întâlnit cu Ioana Ginghină la VIVA! Shopping with Stars, evenimentul care a adus vedetele în mijlocul reducerilor de iarnă din ParkLake Shopping Center, iar actrița a profitat de ocazie nu doar pentru o sesiune de cumpărături, ci și pentru o conversație sinceră despre viața ei personală și profesională. Cu multă deschidere și un strop de autoironie, Ioana ne-a povestit cum arată relația cu fiica ei adolescentă, cum au depășit perioada tensionată a anilor de liceu și ce înseamnă, pentru ea, să fie o mamă prezentă, chiar și atunci când „negociază' timpul petrecut împreună. Dincolo de shopping și planuri de viitor, discuția a fost una despre maturizare, echilibru și lecțiile pe care le învață, zi de zi, una de la cealaltă.

Ioana-Ginghina-2 – CopyIoana-Ginghina-2 – Copy

Ce relație are acum Ioana Ginghină cu fiica ei adolescentă

Dat fiind că ne aflăm într-un mall, trebuie să ne spui – preferi cumpărăturile online sau în magazin?

Anul acesta o să prefer cumpărăturile în magazin. Pentru că vreau să fiu ceva mai cumpătată. Am un dressing enorm acasă plus o mansardă care trebuia să fie dedicată unui spaţiu de relaxare şi unui spaţiu în care noi să ne simţim bine… dar este invadat de hainele mele. Şi, efectiv, m-am uitat aşa la spaţiul ăla şi am zis: Da, e clar că eu nu o să mă pot abţine să-mi iau haine, dar măcar să fac acest efort. Dacă mai vreau neapărat ceva să mă coste drumul, că atunci s-ar putea să nu mai vreau să fac cumpărături. Deci asta e o rezoluție pentru anul 2026. Dacă vreau haine, n-am decât să mă duc în magazin!

Cu fiica ta mergi la cumpărături?

Mai mergem, da, dar să știi că de multe ori își dorește online, avem gusturi diferite. În afară de faptul că, hai să zic, la niște topuri negre ne mai întâlnim în rest, eu sunt mai pe colorat, ea e mai serioasă, ea e mai pe burtă goală și la aceste topuri negre, basic, ca să zic așa, ne mai întâlnim și mai facem cumpărături împreună. Dar o țin lângă mine, în sensul că dacă ea vine la mine și îmi zice „vreau bani pentru haine”, eu zic „nu, vii cu mine!”. Fie că e online, fie că este într-un un magazin, vrei să dau cu cardul, stai lângă mine, mă uit și eu. Dar ea poate să-și ia orice, dar numai faptul că îmi doresc timp cu ea și atunci când pot să o șantajez cu ceva, „îi zic vrei să dau cu cardul, facem timp împreună”. (râde)

Cum este relația voastră acum când ea împlinește 18 ani?

E foarte frumoasă. De vreo doi ani de zile ne-am calmat. Zic că ne-am calmat pentru că erau niște certuri. Eu tot timpul zic că îl admir pe Cristi că a rămas în viața noastră. Pentru că era ceva horror. Urlete, țipete, uși trântite, scandal. Bine, avem și casă mai mare și putem să urlăm una la alta, de la etaj la așa. Și ne-am liniștit așa cam după clasa a 10-a. Și de atunci e pace și liniște, adică și dacă avem ceva supărări, sunt pe alte tonuri, alte negocieri, să spun.

Anul acesta va da bacalaureatul?

Nu, nu, mai are un an. Mă tot amenință că vrea să plece din București și o înțeleg. Mi se pare normal să-ți dorești să ai viață de student. Nu acasă, că și eu am avut o viață destul de bună când am plecat de la Sibiu la București. O înțeleg, dar e un an în care eu lucrez foarte mult. De asta și o las, eu nu mai merg în vacanțe cu ea. Eu nu plecam fără ea nicăieri și am început de vreo jumate de an să fac chestia asta, pentru că trebuie să învăț să fiu și fără ea.

Ionana Ginghină, despre relația cu soțul ei: „Secretul este experiența”

Luna viitoare este luna iubirii. Ai planuri cu soțul tău pentru ziua îndrăgostiților?

Încă nu, dar de obicei ne ținem de ele. Știi, în ciuda faptului că e o discuție continuă, eu nu înțeleg de ce poate să fie o zi a iubirii controversată… Dar soțul meu mi-a adus, de exemplu, ieri o orhidee frumoasă, fără niciun motiv. Deci eu primesc. Flori și motive de iubire mi se arată, nu zilnic, aș fi nebună să zic că zilnic, dar și fără motive. Dar de ce dacă avem un motiv în plus, un mărțișor, un Valentin, de ce să nu ne jucăm de-a atenția și de a iubire? Adică, nu știu, mi se pare că toate jocurile astea ne aduc bine în viață, și nu rău. Și, repet, ieri am primit orhidee fără să fie nici măcar vineri. Într-adevăr eu și soțul meu avem o chestie – vinerea-i seara noastră și atunci întotdeauna primesc flori și avem o seară romantică no matter what. Ieri nici măcar nu era vineri, dar soțul meu a simțit nevoia să-mi facă o surpriză.

De cât timp sunteți voi împreună?

Șapte ani. Din 2019, da, se fac șapte ani.

Felicitări și mulți înainte! Care crezi că este secretul vostru?

Nu știu, cred că în relația asta pot să spun că secretul este experiența. Adică am învățat acum la ce să fiu mai atentă, am învățat să spun de câte ori mă doare să nu mai stau să sufăr și să aștept să descopere. Nu, frate, spui din prima, „mă deranjează asta”. Inclusiv că, nu știu, plescăie el la ceva, nu știu, la televizor, dacă te uiți și roade ceva ce te enervează. Și am învățat, pentru că numai așa poți să știi ce îl deranjează pe omul de lângă tine… Și bineînțeles și el, la rândul lui, să spună ce îl deranjează. Numai după ce am trecut prin viața asta îmi dau seama că nimic nu mai e așa sigur, dar acum ne bucurăm.

Cum mențineți flacăra aprinsă în relația voastră?

Cu această vineri, care nu se negociază bine, decât dacă avem de plecat din oraș, dar dacă suntem acasă ne ținem de ea să fie o ieșeală. Bineînțeles că la început poate părea așa – vai, vă organizați întâlnirile! Ghici ce? Și când eram la început, ne organizam întâlnirile, că el mă suna: „poți să ne vedem mâine?”. Adică oamenii uită lucrurile astea, ei zic că, vai cum, nu ești spontan, dar nu ai fost niciodată spontan! Când te îndrăgostești de cineva, suni, îi dai mesaj, îl suni, vezi, dacă e online, îl controlezi. Deci totul este premeditat și atunci. Numai că uităm chestiile astea și avem senzația că, dacă locuim împreună, nu mai trebuie să facem asta. Nu, dacă vrei să păstrezi această presupusă îndrăgosteală, trebuie în continuare să întrebi – „ești liber, ce faci mâine, stăm împreună, vedem un film, un serial, bem un vin?”. Noi ne jucăm puzzle-uri, ne jucăm cu trenulețul ca niște copii mici… dar cât să facem lucruri împreună și să nu fie televizor. Dacă e să fie televizor, să fie nu serial, ci un film, poate mai discuți după. Am trecut și prin zona asta de seriale și cumva am zis: „Gata, pe bune, e prea mult să-ți facă programul un serial. Aoleu, hai acasă repede că trebuie să vedem episodul X”.

Și Ioana Ginghină a rămas fără job-ul de la emisiunea lui Măruță, unde lucra de doi ani

S-au întâmplat câteva schimbări în viața ta profesională. S-a anunțat că emisiunea la Măruță, unde și tu apăreai, s-a anulat. Aș vrea să știu cum ai primit această veste.

A fost foarte greu. Eu mă număr printre cei nou-veniți, dar făceam și eu doi ani acum, în aprilie. Echipa de acolo este atât de caldă și de frumoasă și mă simțeam așa de bine. Atât de bine mă simțeam, mi-am dat seama acum vreo două luni, înainte de vacanță, încât eram ca acasă, adică nici nu mai simțeam nevoia aia de… cum să zic, că sună ciudat, de salut, da? Mă duceam acolo, veneam cu hainele cu care trebuia să mă schimb, intram, „hai, care, unde, cine, cine vine cu mine jos să mă machiez?”. Mă simțeam ca acasă, nu era pentru mine un job. O să fie foarte greu, cumva când mă suna lumea și mă întreba: „Ce faci marți?”, spuneam: „Sunt la Măruță”. Dar, na, sunt sigură că drumurile o să ni se mai întâlnească, pentru că pe mulți de acolo îi știam de la seriale și n-are cum să se fi terminat povestea cu oamenii de acolo. Marți n-a fost o zi… În spate, în platou, nu era toată lumea fericită. Adică erau lacrimi foarte multe în spatele camerelor. Părerea mea e că nici n-am mai fost eu. Ei ziceau: „Bă, să nu se vadă!”. Dar era foarte greu, foarte greu.

Și tot relativ recent ai lansat un podcast. Cum este această experiență pentru tine?

Grea. Foarte greu să taci. (râde) E foarte greu să taci și să asculti. Și am urmăritori care îmi spun: „Ioana, vreau să auzim mai mult cum vorbește invitatul tău și numai tu vorbești”. E foarte greu și înțeleg, dar pe de altă parte trebuie să-și înțeleagă că unicitatea unui podcast este cel care este la butoane, ca să spun așa. Și eu zic că unicitatea mea este că eu vorbesc mai mult decât vorbesc alții în podcast, până mă obișnuiesc. Mi-e foarte greu. Adică ce se întâmplă? Că de fapt asta nu înțelege lumea. Eu când îl simt pe invitat în cumpănă ce să răspundă, simt nevoia să-l salvez. Adică eu sunt invers decât sunt restul care zic, hai zi, hai spune, ți-a fost greu? Spune! Nu, eu sunt invers. Ți-a fost greu… Pentru că, uite, mie mi-a fost foarte greu. Că, uite, și eu când am trecut, știi, adică eu cumva vreau să-l salvez din chinul ăla. Nu pot să stau în tensiunea, efectiv. Tu știi de câte ori zic, taci, taci, taci, taci. Bă, și la un moment dat zic, bă, să știi că și mie mi-a făcut. Și după aia, cumva, și invitatul, pentru că dacă îi spui, bă, și eu am trecut prin asta sau prin ceva relativ asemănător se exprimă. Da, asta le spun deocamdată oamenilor care le urmăresc. Dacă mă urmăriți pe mine, tot pe mine o să mă vedeți și în podcast și da, poate vorbesc deocamdată la început prea mult.

Ce planuri ai, atât profesional cât și personal, pentru anul acesta?

Sunt la Teatrul Ion Creangă, unde sunt de 23-24 de ani angajat,ă și sper să scoatem premiere noi. Nu am nici o premiere așa acum, dar am început să am spectacol deja din ianuarie, pe 24 parcă am primul spectacol la Teatru Ion Creangă, la 1001 de nopți, la Lampa lui Aladin. Este un festival la final de ianuarie, început de februarie – eu am un atelier pentru bebeluși pe 31 ianuarie, care este într-o duminică. Știu că așa mă gândesc acum care e programul. Se numește Tic-Pic-Tic festivalul și eu am acolo un atelier cu o colegă de-a mea, Juliana, pentru bebeluși. E adorabil acest atelier. Așa, în mare, nu pot să spun că am un proiect care stau și-l coc acum, pentru că am mai tot făcut niște încercări și pe la radio și pe la televiziuni, cu niște proiecte pilot, chiar și un serial, dar să vedem, adică aștept. Mă mai întreabă lumea acum cu… toate știrile astea internaționale, războaie, chestii: „Ce părere ai dacă vine războiul?” Și singurul gând mi-e la copil și zic, bă, am fost vedetă, am avut și bani, am plecat de la o lingură de lemn, ca să zic așa, pentru mine nu-mi e frică, eu știu că pot să iau de la capăt și dacă mă mut undeva la țară, mă apuc de agricultură. Pentru Ruxi mi-aș dori să nu se întâmple nimic nasol, dar așa pentru mine, cumva, am bifat destul de multe și sunt mulțumită așa cu unde am ajuns.

Îți urăm mult succes în toate planurile tale!

Mulțumesc!

Mulțumim partenerului nostru de la ParkLake Shopping Center, care a găzduit evenimentul nostru, VIVA! Shopping with Stars.

 
Cel mai nou VIDEO

Google News Urmărește-ne pe Google News

Citește în continuare
Biografiile Vedetelor
Fii la curent cu tot ce se întâmplă cu vedetele tale favorite

Află totul despre vedetele din România, dar și despre celebritățile internaționale: biografii, carieră, filmografie, discografie si viață personală.

Revista VIVA!
Revista VIVA!
Buton