Studenția lui Nicușor Dan în Franța. De ce a acceptat bursa, cum s-a adaptat sistemului și ce impresie i-au lăsat franțuzoaicele: „Am avut câteva relații. Toate previzibile”

CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE APRILIE, GRATIS, AICI!

Nicușor Dan, președintele ales al României, a trăit timp de șase ani în Franța, dedicându-se studiilor în matematică. Tânăr și ușor nonconformist, nu a fost atras de la început de bursa care i s-a oferit și nici nu-și dorea să stea prea mult departe de România. Viața la Paris l-a pus în fața unor experiențe inedite, mai ales pentru un student venit dintr-o țară conservatoare, cu mentalități și obiceiuri cu mult diferite.

Citește și: Povestea lui Nicușor Dan – De la crescut oi și dat la sapă, la președintele României: „Nu ai fi spus că este deşteptul şcolii. Purta sandale şi şosete’. Imagini rare cu el, din copilărie

Studenția lui Nicușor Dan în Franța

În perioda studenției, Nicușor Dan locuia în căminul Grozăvești și conducea o Dcaie 1100, care „pornea doar împinsă’.

„E o plăcere să îmi amintesc cine eram în 1992. Nu prea mergeam la școală. Reușeam să parcurg materia cu conștiinciozitate câteva zile în sesiune. Citeam în rest matematică zece ore pe zi, tratate stufoase. Eram convins că voi ajunge, în acest fel, cel mai mare matematician al lumii.

Locuiam în Grozăvești. Aveam o Dacie 1100, care avea 20 de ani și pornea împinsă. Vedeam filme la Cinematecă și în Preoteasa. Nu ratam niciun chef în Grozăvești sau în Regie. Aveam un mare succes la chimiste. Totul mi se cuvenea. Eram fericit’, a povestit Nicușor Dan în Dilema Veche.

La început, Nicușor Dan nu era deloc sigur că vrea să accepte bursa de studii în Franța. Motivația principală care l-a împins să plece a fost, surprinzător, o datorie la cămin. Un detaliu mic, dar decisiv.

Citește și: Ce a discutat Nicușor Dan la întâlnirea cu Ilie Bolojan: „Rămâne propunerea mea de premier. M-a sunat Marcel Ciolacu, nu am apucat să răspund’. Când se va face predarea de mandat

Cum s-a adaptat la sistemul educațional francez

Pentru Nicușor Dan, întâlnirea cu sistemul educațional francez a fost ca un adevărat șoc. Spre deosebire de ce știa până atunci, studiile de masterat în Franța erau mult mai intense și cereau o implicare totală, fără jumătăți de măsură.

„În anul de master am învățat de două ori mai multe lucruri decât în cei trei ani la București’, a scris Nicușor Dan în articolul din ziarul Dilema.

Experiența studiilor în Franța i-a deschis lui Nicușor Dan ochii asupra modului în care și-a gestionat timpul până atunci. A realizat că multe ore petrecute în pregătirea olimpiadelor din liceu, deși importante, nu erau suficiente pentru un sistem mult mai riguros, cum este cel francez.

Citește și: Călin Georgescu, discurs inspirat de vrăjitorul Gandalf din „Stăpânul inelelor': „Vă văd, vă simt și vă aud lacrimile grele. Plângeți, dragii mei, dar nu deznădăjduiți'

Nicușor Dan, despre relațiile amoroase avute în Franța

Pe vremea studenției în Franța, viața sentimentală a lui Nicușor Dan a fost, după cum însuși a povestit, destul de previzibilă. Nici măcar petrecerile nu i se păreau interesante, având expriențe mult mai palpitante în căminul din Grozăvești.

„Sentimental însă, Franța a fost, din 1992 însă în 1998, exact cum mă așteptam să fie înainte să fie înainte de a pleca.

Petrecerile franțuzești mă plictiseau de moarte. Erau previzibile și bine conceptualizate: oamenii știau de ce veniseră, până la ce oră vor sta și ce urmau să facă acolo. Față de petrecerile din Grozăvești, care erau o dezlănțuire de improvizații. Am renunțat repede și am organizat petrecerile noastre (în bucătării). Îmi amintesc cum într-o dimineață de chef jucam fotbal în sală, iar nea Romică ne cânta la acordeon ‘Zaraza’…

Am avut câteva relații cu franțuzoaice. Toate, previzibile de la început până la sfârșit. Luau din mine partea de comme il faut (așa cum trebuie, n.r.), iar originalitatea, nebunia alunecau undeva în gol. Cel mai frustrant, jocul seducției nu avea complicitatea partenerilor pe care o știam, era complet explicit (‘Matematica’, îmi explica tutorele meu de la École Normale, ‘e ca și cu fetele. Vorbești lucruri banale la început, apoi lucruri mai puțin banale, te apropii încet-încet…’, mais cest pas du tout mon style – dar nu e deloc stilul meu, n.r.).

(Nu pot să mă abțin: la început nu aveam succes chiar deloc și atunci, ca să ne stimulăm, am pariat cu un bun prieten 100 de franci, urmând să câștige primul dintre noi care cucerește o franțuzoaică; și chiar 200 de franci dacă ea era directoarea de studii)’, a mai mărturisit Nicușor Dan.

Cum l-au schimbat anii petrecuți în Franța

Anii în Franța l-au transformat pe Nicușor: a învățat să fie punctual și să se implice mai mult în comunitate. Și spunea clar: în Occident, căderile erau mici și sigure, dar el prefera să riște și să cadă…de mai sus!

„Cei șase ani în Franța m-au schimbat în două puncte: am devenit punctual și am devenit implicat civic. Nu am regretat niciun moment că m-am întors (…)

Nu mai am însă fericirea inocentă din 1992. Mă deranjează în special lipsa de implicare și de coeziune în jurul problemelor care ne doi, a generației din care fac parte. Mă deranjează la fel de tare ascensiunea rapidă a consumismului. Mă irită generația tânără care vorbește exclusiv de mașini și dolari pe lună și se distrează la oră fixă, după program.

Un ultim motiv pentru care nu regret că m-am întors. Occidentul îți ia libertatea ratării. Moment cu moment, sistemul te așază la locul tău și căderile sunt tot timpul mici, suportabile. Dacă o să mă ratez, și este posibil, o să am satisfacția că am căzut de foarte de sus’, a încheiat Nicușor Dan.