Acasă la Elena Băsescu

La scurt timp de la divorț, Elena Băsescu acceptă să vorbească despre familia ei, grijile și planurile pe care le are. În spatele statutului public, stă o mamă preocupată de echilibrul emoțional al copiilor săi.

 

Informațiile care există despre Elena Băsescu pe net nu spun de fapt nimic despre cine este ea. Fata fostului președinte, fost europarlamentar, mă­mică a doi copii, femeie divorțată, sunt oare acestea lucrurile care definesc o persoană sau doar niște circumstanțe în care viața a pus-o la un moment dat? M-am întrebat pe bune cine este Elena, ce îi place să facă, ce o preocupă, cu ce își umple ziua, dincolo de constrângeri­le rolului public pe care încă îl joacă.

 

Complexul rezidențial în care locuiește acum e locul ideal în care un părinte ar vrea să își crească copiii: liniște, alei unde mașinile circulă cu 5 km la oră, verdeață. Un fel de orășel la marginea Bucureștiului, desprins parcă din filme­le americane. Ne întâmpină cu mult calm, într-o ținută sport, la primele ore ale dimineții. Sofia și Traian Junior zburdă pe la baie, ciufuliți și veseli, pri­vind curioși la toată desfășurarea de forțe care se întâmplă în living. Elena se scuză puțin, se duce să îl spele pe Traian, care trece printr-o fază „nu-mi pla­ce să fac baie“, în timp ce Sofia se apro­pie de noi, ne arată jucăriile și trage ocheade truselor de make-up și hair care se desfășoară pe măsuța de cafea. Profit de răgaz pentru a privi galeria de fotografii de familie, cu copii mici îm­preună, cu Traian junior în brațe la Traian senior la ziua bunicului, cu Ele­na împreună cu Sofia bebeluș, cu buni­ca Maria alături de Sofia la călărie. Nicio fotografie cu Bogdan Ionescu. Nici nu mă așteptam să văd una. Cu­plul EBA-Syda a semnat actele de divorț în septembrie, iar în urma aces­tui eveniment, Elena s-a mutat aici cu cei mici. O întreb cum reușește cu doi copii și full time job? „Eu şi Sofia ne trezim foarte devreme, o pregătesc pe ea pentru grădiniţă şi eu mă îmbrac pentru serviciu. Avem grijă să plecăm din timp pentru că, dimineaţa, traficul este foarte aglomerat dinspre Otopeni spre Pasajul Mărăşeşti, destinaţia mea finală.“ Elena lucrează la Camera de Comerț, job care îi place foarte mult și în care spune că îi prinde tare bine experiența pe care a avut-o la Parla­mentul European. În timpul acesta, Sofia merge la grădiniță. „Am ales o grădiniţă aflată în drumul meu spre muncă. Este o grădiniţă de stat, practic lipită de «locul de muncă al bunicului», pe strada Nicolae Iorga. În felul acesta, bunicii, mama sau tata, atunci când Sofia nu rămâne să doarmă la grădini­ţă după-amiaza, o iau la ei până termin eu lucrul. După serviciu, îi iau eu pe amândoi de la bunici şi mergem toţi trei spre casă, unde ne petrecem seara împreună.“ Îmi spune că a dormit cu Sofia de când s-a născut, că au mers în foarte puține vacanțe de când sunt co­piii, care suferă foarte mult când stau departe unul de celălalt. Pentru că o văd o mamă preocupată de educația celor mici, care, rând pe rând, vin la ea pentru un pupic, o îmbrățișare sau pen­tru a-i da un ponei colorat, rămân în zona maternității, făcându-mi curaj să abordez și tema divorțului ceva mai târziu. Aș vrea să știu ce rețetă de educație a ales pentru cei mici: „Nu am nici reţete secrete, nici bagheta magică a lui Harry Potter, nici păreri duse la extrem, care sunt la mare modă acum şi polarizează societatea. Sunt o mamă normală. Iau fiecare zi aşa cum este şi încerc să mă descurc cât mai bine cu putinţă. Nu le fac copiilor mei o ali­mentaţie raw-vegană sau bio, ei trebuie să ştie gustul tuturor alimentelor. Îmi doresc foarte mult să îmi cresc copiii aşa cum ne-a crescut mama pe mine şi pe sora mea, după cartea de bucate a Sandei Marin.

 

Cred că este foarte important să simtă dragostea, grija şi interesul pe care le ai faţă de ei în fiecare etapă a dezvoltării lor. Timpul petrecut cu ei este cel mai preţios dar pe care îl poţi face copiilor tăi. Ei sunt prioritatea absolută pentru mine. Vreau, de asemenea, să am nişte copii echilibraţi din punct de vedere emoţional, motiv pentru care nu-mi doresc ca tatăl şi bunicii paterni să lipsească din viaţa lor.“ Ei bine, pro­fit de portița deschisă și abordez tema divorțului. Patru ani de zile împreună, doi copii minunați, cum de s-a ajuns aici? „Să ştii că decizia am luat-o, în primul rând, cu gândul la cei mici. Nu cred că ar fi fost bine să trăiască într-o casă în care mama şi tata nu se mai în­ţelegeau. E mai bine că s-a întâmplat acum, când sunt foarte mici, pentru că experienţa este mai puţin traumatizan­tă şi nu au avut foarte mult timp să-i asocieze pe mama şi pe tata împreună. De dragul lor, eu şi Bogdan am decis să ne separăm. Nu am mai putut face compromisuri majore. Nu am vrut să falsific nici ideea de iubire şi nici pe cea de familie pentru ei. Cel mai bine este să fim cinstiţi pentru copiii noştri.

 

A fost o decizie pe care am luat-o în urmă cu mai multe luni, cântărită şi în­toarsă pe toate părţile. Am realizat foarte realist că lucrurile nu se vor îm­bunătăţi şi că, pentru toată lumea, e mai bine să ne despărţim. Iar când ai sprijinul necondiţionat al părinţilor, aşa cum sunt eu norocoasă să îl am, decizia nu este atât de dificilă pe cât ar putea să pară din exterior.

 

Oricum, cu bune şi rele, nu regret căs­nicia mea cu Bogdan, care a durat fix patru ani, pentru că în urma ei s-au născut Sofia şi Traian Junior, cele mai frumoase cadouri pe care le-am primit de la viaţă.“

 

Elena nu a dorit să împărtășească ter­menii custodiei, considerând că e un subiect foarte intim, care ține doar de familie, însă mi-a spus că atât ea, cât și Bogdan au lăsat orgoliile la o parte şi s-au înțeles, spre binele copiilor. „Eu cred, din toată inima, că Sofia şi Traian Junior au nevoie şi de tată în viaţa lor, cât îşi va dori să se implice. Nu-mi voi vorbi fostul soţ de rău în faţa copiilor.“

 

Desigur că, înainte să vin la întâlnirea cu ea, am citit anunțul oficial făcut pe facebook de Elena, cu privire la divorț. Am fost șocată de numărul imens de comentarii, în care fiecare își dădea cu părerea despre ce ar fi trebuit sau nu să facă cei doi. La fel cum șocant pentru mine a fost negativismul cu care se scrie despre ea și familia ei. Elena îmi spune că de-a lungul timpului a căpătat imu­nitate. O întreb cum își alege prietenii, în condițiile în care toate știrile de can­can se bazează pe „surse apropiate“. „Știi cum e?! 99% dintre articolele de cancan sunt, oricum, articole coman­date, de fapt, invenţii foarte departe de realitate. Pentru a crea sentimentul de veridicitate în rândul cititorilor, se folosește expresia clasică «surse apropi­ate». Cât despre prieteni, întotdeauna am crezut că familia este singurul prie­ten adevărat şi loial pe care îl poţi avea. Altfel, nu am aşteptări mai mari decât cele pe care viaţa m-a învăţat să le am de la oamenii din jurul meu. Sora mea este cel mai bun prieten pe care îl am pe lumea asta.“

 

Ușor relaxată că am depășit subiectul, o întreb dacă a văzut cele două seriale la modă care au ca temă familia preziden-țială și anturajul acesteia – House of Cards și V.I.P. – și îmi mărturisește că nu s-a mai uitat la seriale de foarte mult timp, dar că ne poate povesti progra­mul de la Disney Junior și Duck TV.

 

Cu doi copii roind în jurul nostru, te­mele recurente privind viața de părinte îmi tot vin în minte. O întreb pe Elena ce părere are despre homeschooling. „Eu am fost întotdeauna o apărătoare a sistemului de învăţământ românesc. Sigur că are hibe. Însă este un sistem funcţional, care încă mai produce va­loare şi în care eu voi avea încredere să-mi las copiii. Acum, cred că dezbate­rea publică este utilă, cu condiţia să nu fie foarte viscerală şi polarizantă, ci să fie purtată în jurul unor argumente. Din câte știu eu, legal, homeschooling-ul este interzis. Şi asta pentru că nu există un sistem de certificare şi echiva­lare a studiilor. Din punctul meu de vedere, acest sistem ar trebui permis doar pentru copiii care au nevoi speci­ale, ai căror părinţi ar dori să adopte o astfel de soluţie, dorind să-i protejeze. E clar că opţiunea şcolilor pentru copii cu nevoi speciale poate să pară, pentru unii părinţi, înfricoşătoare. Poate unii dintre ei ar prefera, în contextul acesta, varianta homeschooling-ului, şi atunci ea poate să devină acceptabilă. Sigur, dacă părinţii îşi doresc să-şi trimită co­piii la şcoli normale, sunt îndreptăţiţi să o facă. Separarea şi izolarea pe astfel de criterii nu sunt firești“, concluzionează Elena, anticipând o altă curiozitate de-a mea legată de o temă în plină dez­batere publică. O întreb și de subiectul la fel de „la modă“ zilele astea. „Eu mi-am vaccinat copiii, in­clusiv cu vaccinurile care nu sunt cu­prinse în schema naţională obligatorie. Beneficiile depăşesc cu mult riscurile asociate. Cred că predicatorii curentu­lui anti-vaccin sunt iresponsabili atunci când sădesc panică şi isterie în rândul părinţilor. Mai ales când nu au studii de medicină şi nu sunt în stare să adu­că vreun argument medical în sprijinul afirmaţiilor lor. Prefer să aleg varianta ştiinţifică.

 

Dacă am ajuns însă la acest subiect, fără să am dorinţa de a politiza subiec­tul, nu pot să nu constat că schema de vaccinare din România este total dată peste cap în ultimii ani de chiar Minis­terul Sănătăţii, care nu asigură dozele de vaccin necesare pentru medicii de familie. Dar şi în farmacii sunt stocuri limitate. Spre exemplu, am vrut să-i fac vaccinul meningococic Sofiei şi nu am reuşit să-l găsesc. La fel îmi amintesc, de când aveau copiii 2 şi 4 luni, că nu se găseau vaccinurile hexavalente. Aceste întârzieri au dat de multe ori peste cap schemele de vaccinare şi le-au dat astfel apă la moară celor care sunt împotriva vaccinurilor.“

 

Marius Bărăgan pregătește luminile, copiii și-au pierdut de mult răbdarea și cu toții ne îndreptăm emoționați spre ședința foto propriu-zisă. O ultimă cu­riozitate am. Îi amintesc Elenei de declarația pe care a făcut-o la un mo­ment dat vizavi de faptul că și-ar dori să aibă trei copii. O întreb dacă, în condițiile date, mai e valabilă această dorință a ei: „Nu ştiu ce îmi va rezerva viaţa. Nu îmi fac niciun fel de plan, nici pe termen scurt, nici pe termen lung. Însă nu voi spune nu încă unui copil cândva în viitor. În acest moment, îmi doresc doar linişte alături de Sofia şi Traian Junior.“

 

ALINA BĂISAN Foto MARIUS BĂRĂGAN