Klaus Iohannis rămâne președinte până la depunerea jurâmântului următorului șef de stat. Mandatul președintelui în funcție Klaus Iohannis va expira la 21 decembrie 2024, însă în contextul anulării primului tur al alegerilor prezidențiale, Constituția prevede prelungirea acestuia. Noul președinte al României ar fi trebuit să depună jurământul pe 21 decembrie, însă este clar imposibilă această situație, având în vedere că alegerile prezidențiale vor fi reluate de la zero.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE NOIEMBRIE, GRATIS, AICI!
Klaus Iohannis a depus jurământul de președinte, după realegerea pentru al doilea mandat, pe 21 decembrie 2019. Prin urmare, mandatul acestuia se încheie pe 21 decembrie 2024, însă va rămâne șef de stat în continuare, în contextul actual.
Klaus Iohannis rămâne președinte până la depunerea jurâmântului următorului șef de stat
„În Constituția României, citim la articolul 83, alin. 2, președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către noul președinte. Nu voi fi prim-ministru. Nu doresc să fiu prim-ministru. Îmi voi duce acest mandat la capăt pentru o Românie democrată, liberă, modernă, sigură, europeană.
România este o țară sigură, solidă. Spun asta pentru economie, pentru investitori, pentru piețele financiare, spun asta pentru UE. România rămâne un aliat sigur, solid și cred că este foarte important să știm cu toții România nu este în dificultate', a ținut să sublinieze Klaus Iohannis.
CCR a decis anularea alegerilor prezidențiale și reluarea procesului electoral de la zero. Noile alegeri ar urma să fie organizate abia în 2025.
În ce condiții este prelungit mandatul lui Klaus Iohannis, care expiră în 21 decembrie 2024
La punctul 2 din articolul 83 din Constituție se prevede: „Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales'. Cu toate acestea, ca urmare a deciziei CCR de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale și a relua de la zero procesul electoral, noul președinte nu va putea depune jurământul înainte de 21 decembrie 2024.
Conform Constituției României, există trei situații în care poate fi prelungit mandatul președintelui:
► Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
► Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.
► Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Ce a mai spus Klaus Iohannis, după anularea alegerilor prezidențiale
„CCR a decis să anuleze alegerile prezidențiale care s-au desfășurat în aceste zile. Decizia CCR este obligatorie pentru toată lumea și noi toți ne conformăm. Este o situație nemaiîntâlnită până acum și este bine să ne amintim un pic cum s-a ajuns aici.
Am sprimit semnale de la servicii, întăi telefonic, că anumite lucruri sunt ciudate. Am dispus să fie verificat tot ce poate fi verificat. În scurt timp, am primit informări scrise. Am convocat CSAT. Acolo am avut patru materiale de la SRI, SIE, STS, MAI. Campania unui candidat a fost sprijinită dintr-un stat străin. Același candidat a declarat cheltuieli 0, cu toate că a derulat o campanie foarte sofisticată. Mai mult, am primit informații de la servicii că acestă campanie a fost sprijinită dintr-un stat străin de interesele României. Toate acestea sunt lucruri grave. Un grup de ONG-uri ne-a cerut declasificarea materialelor din CSAT. După discuții, s-a convenit declasificarea și publicarea. Toată lumea a putut vedea ce s-a discutat în CSAT.
Este important de reținut că CSAT nu are atribuții în domeniul alegerilor. Semnalele care au parvenit CCR că această campanie a fost sprijinită ilegal din afara României ne-a condus la concluzia că avem o probleme de securitate națională. După mai multe contestații către CCR, astăzi CCR a decis că se anulează toată procedura alegerilor președintelui.
Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare', a mai spus Klaus Iohannis.
Constituţia prevede prelungirea mandatului până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou ales
Durata mandatului de Preşedinte este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului în faţa Parlamentului, până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou ales. Aceeaşi persoană poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României cel mult două mandate, acestea putând fi chiar şi succesive.
Mandatul începe la momentul depunerii jurământului de către persoana aleasă în această funcţie, şi nu de la momentul alegerii, şi se încheie la trecerea a exact 5 ani de la data depunerii jurământului. Astfel că, la stabilirea datei alegerii unui nou Preşedinte, trebuie avut în vedere să nu se depăşească această perioadă de 5 ani, decât, eventual, cu perioada necesară desfăşurării acestor noi alegeri.
Pentru a nu se crea o situaţie de vacanţă a funcţiei de Preşedinte, între perioada expirării vechiului mandat şi începerea exercitării noului mandat, textul constituţional al art. 83 din Constituţie a prevăzut prelungirea mandatului până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou ales.
Legea precizează clar situaţiile în care mandatul Preşedintelui poate fi prelungit. Aceste situaţii sunt strict limitative şi nu enumerative, astfel că nu există alte situaţii care să justifice o prelungire a mandatului prezidenţial în afara cazurilor specificate, informează stirileprotv.ro.
Astfel, art. 83 din Constituţie precizează că prelungirea mandatului de Preşedinte al României poate fi făcută numai prin lege organică şi numai în caz de război sau de catastrofă. Norma constituţională nu defineşte cazul de catastrofă, astfel că se lasă la aprecierea Parlamentului necesitatea prelungirii sau nu a mandatului prezidenţial.
Primul tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat, prin decizia fără precedent luată de Curtea Constituțională vineri, conform comunicatului CCR. Hotărârea vine cu două zile înaintea turului 2 al scrutinului, în care au intrat candidatul independent Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi și în condițiile în care diaspora votează deja. Amintim că primul tur fusese validat de CCR după o săptămână, după ce Curtea a cerut renumărarea tuturor celor peste 9,4 milioane de voturi.