Sondaj Eurostat: 1 român din 5, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani, nu muncește și nici nu este la școală

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE SEPTEMBRIE, GRATIS, AICI

Cuprins

1 20% dintre românii sub 30 de ani nu muncesc
2 În România, de două ori mai multe femei au abandonat școala decât bărbații
3 România, ultima în UE şi la nivelul de educaţie al tinerilor

Ţara noastră are un procent de 19,4% de tineri din acest segment de vârstă care nu sunt prinşi în nicio formă profesională sau educaţională, aproape dublu faţă de media UE, care este de 11%.

20% dintre românii sub 30 de ani nu muncesc

Dintre ţările luate în calcul în sondajul Eurostat, inclusiv din afara UE, doar Turcia are un grad de neocupare mai mare, aici unul din patru tineri nefiind angrenat în vreo formă de învăţământ sau în câmpul muncii.

„O parte dintre aceşti tineri se duc afară sau muncesc la negru. Adică cu plăţi informale sau sunt nomazi digitali', explică expertul Radu Cristian Proca, de la Airo Recrutare, procentul atât de ridicat din rândul tinerilor români.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Sara, fetița de 2 ani care a murit la clinica stomatologică după o anestezie, a fost înmormântată: "Vei rămâne în inima mea pentru totdeauna". Mama ei nu a putut să o conducă pe ultimul drum

Acesta confirmă că există un deficit pe piaţa muncii pe acest segment de vârstă şi a avansat şi câteva cauze pentru care nu se poate umple acest gol cu lucrători români. „Poate şi lipsa de pregătire, starea deplorabilă a sistemului de educaţie. Mulţi tineri nu vor să îşi termine studiile, considerând că şcoala nu este importantă', a mai spus acesta pentru FANATIK.

Citește și: La ce obicei prost a renunțat Florentina Opriș și cum a reușit: ‘Eram dependentă de guma de mestecat, pentru că îmi plăcea să mestec tot timpul…’/ EXCLUSIV

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Daniel Băluță, despre adversarii săi la alegerile pentru Primăria Capitalei. Răspuns ezitant despre Anca Alexandrescu: „Nu este o glumă”

„Cauzele sunt corelate, vă daţi seama. Dacă lipsa de educaţie este accentuată, aceşti tineri iau decizii proaste şi nu se gândesc cum o să arate viaţa lor la pensie. Sau alţii pleacă afară să-şi facă studiile afară şi rămân acolo', a conchis Radu Cristian Proca.

România se află încă departe de obiectivul UE care îşi propune ca până în 2030 procentul să scadă sub 9%. Unele ţări au atins deja obiectiv, între care Olanda (4,9%), Suedia (6,3%) şi Malta (7,2%). România şi alte şapte ţări se află pe partea negativă a graficului, sub media UE, însă doar ţara noastră, Grecia, Lituania şi Italia se află departe de obiectivul fixat pentru 2030, gradul de neanjagare aici fiind de peste 14%.

Citește și: Ce a învățat Florentina Opriș de la mama ei și pune mereu în aplicare: ‘Mai bine să am obiecte de valoare…’ De ce nu merge niciodată la mall, în România / EXCLUSIV

În România, de două ori mai multe femei au abandonat școala decât bărbații

O comparație între cele două țări cu cele mai mari și cele mai mici rate NEET în 2024 arată că proporția tinerilor adulți care erau angajaţi sau la studii este de patru ori mai mare în Olanda decât în România.

În România se înregistrează şi cea mai mare discrepanţă dintre urban şi rural din UE în privinţa gradului de neocupare, de aproape 20%, dar şi pe sexe, procentul tinerelor neangajate sau care au abanonat şcoala fiind aproape dublu faţă de cel al bărbaţilor.

Citește și: Irina Rimes admite că relația cu David Goldcher e „cu bune și cu mai puțin bune': „Așa s-a dezvoltat. A implicat pasiune, muncă, efort din ambele părți, adaptabilitate și multe altele…'/ EXCLUSIV

Dacă în privinţa României cifrele rămân îngrijorătoare, la nivelul UE ponderea totală a NEET a scăzut 4,7 puncte procentuale între 2014 și 2024. Între țările UE, cea mai mare scădere s-a înregistrat în Grecia (-12,5%), urmată de Bulgaria (-11,3%), Croația (-11,1%), Italia (-11,0%) și Irlanda (-10,2%).

În schimb au existat şi două ţări care au înregistrat creșteri ale ratelor de neangajare între 2014 şi 2024: Lituania (+1,8%) și Luxemburg (+3,4%). Există şi o ţară care a rămas constantă, Danemarca, cu procente similare în ambii ani luaţi în discuţie.

România, ultima în UE şi la nivelul de educaţie al tinerilor

Una dintre explicaţiile procentelor relativ mari legate de gradul de neangajare în rândul tinerilor este legat şi de pandemia de COVID-19, pentru că dacă până în 2019 s-a constatat o micşorare a procentelor, după debutul pandemiei, la începutul lui 2020, a început să crească ponderea tinerilor adulți neangajați sau care nu urmau niciun program educațional sau de formare.

În 2024, pe grupe de vârstă situaţia se prezenta astfel la nivelul: 5,4% dintre cei între 15 și 19 ani nu erau prinşi în nicio formă educaţională, procentul era de 12,8% pe segmentul de vârstă 20-24 de ani, iar 14,6% dintre cei între 25 și 29 de ani nici nu lucrau, nici nu învăţau.

Situaţia este dezastruoasă pentru ţara noastră şi în ceea ce priveşte nivelul educaţional pe segmentul de vârstă amintit, de 15-29 de ani. Cifrele arată că procentul celor cu un nivel scăzut de educaţie este în România de 34,4%, de departe cel mai mare din UE, mai mult decât dublul procentului pe care îl are Bulgaria (16,5%), ţara care ne secondează în acest clasament. Ca şi element comparativ este de menţionat că în Irlanda doar 5,9% dintre tineri au un nivel scăzut de educaţie.