Beneficiile consumului de murături pentru sănătate

Cuprins

1 Ce sunt probioticele
2 Cum ajută și când fac rău probioticele
3 De ce sunt murăturile probiotice
4 Care sunt beneficiile consumului de murături pentru sănătate
5 De ce este bun hreanul la murături

Murăturile fac parte din categoria alimentelor fermentate. Conțin bacterii vii și au efect probiotic. Cu alte cuvinte, completează și îmbogățesc microbiota intestinală de care depinde imunitatea. Așadar, murăturile ajută la menținerea sistemului imunitar în bună funcționare. Și este numai unul dintre beneficiile consumului de murături pentru sănătate. Dar, atenție, ne referim numai la murăturile conservate în saramură. Căci cele în oțet nu intră în această categorie.

Ce sunt probioticele

Flora intestinală este principalul aliat al imunității noastre. Cu toate astea, noi înșine o distrugem, cu bună știință. Apoi, ne mirăm că ne îmbolnăvim. Ne ferim de microbi și de bacterii. Totuși, acestea sunt peste tot, chiar și în interiorul organismului uman. Iar flora intestinală, cea care ne asigură imunitatea în fața bolilor, este formată tocmai din bacterii. Acest scut împotriva infecțiilor are în compoziție microorganisme vii. Acestea ajută la menținerea și la refacerea echilibrului florei, cu scopul întăririi sistemului imunitar.

Cele mai cunoscute elemente, care și-au făcut renume și se bucură de o bună reputație, indiferent dacă sunt necesare cu adevărat sau nu, sunt probioticele. Ai auzit, cu siguranță, de lactobacili ori de Bifidobacterii, prezente pe piață sub diferite forme, de la iaurturi, până la capsule de tot soiul. La nevoie, acestea consolidează flora intestinală. Țin la distanță agenții patogeni și limitează proliferarea bacteriilor dăunătoare. Pe de altă parte, mai puțin cunoscute, prebioticele ajută la restabilirea florei intestinale și favorizează dezvoltarea bacteriilor benefice. Ele sunt substanțe nedigerate în intestinul subțire, folosite în colon. Cea mai cunoscută grupă de prebiotice o reprezintă fructooligozaharidele.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cât costă un kilogram de șorici la târgurile de Crăciun: "Nu e puțin deloc, dar când ți-e poftă, n-ai încotro, cumperi!"

O floră bacteriană echilibrată mărește capacitatea organismului de a combate infecțiile. Duce la eliminarea toxinelor, asigură un bun proces de digestie și de absorbție a nutrienților vitali. Când apar dezechilibre, din cauza regimului alimentar inadecvat, a administrării de antibiotice, a sedentarismului sau a tulburărilor de tranzit intestinal, bacteriile prietenoase au de suferit. Și nu-și mai pot îndeplini rolul de barieră împotriva microbilor. După doar 7 zile de tratament cu antibiotice, flora intestinală are nevoie de 6 luni pentru a se reface! Or, probioticele protejează mucoasa intestinală și reduc manifestările colonului iritabil. Tot ele au rolul de a furniza elemntele necesare pentru reducerea colesterolului, sintetizarea vitaminelor, secretarea hormonilor, curățarea depunerilor din intestine.

Cum ajută și când fac rău probioticele

Potrivit dr. Tania Bejan, specialist epidemiolog, „flora intestinală contribuie în mod esențial la imunizarea organismului. Contactul organismului cu factorii externi se realizează prin intermediul pielii și al sistemului gastrointestinal. Sistemul digestiv este colonizat de bacterii, chiar la scurt timp după naștere și cunoaște modificări pe măsura ce ne maturizăm. Când tranzitul intestinal prezintă deficiențe, apar boli digestive și fluctuații în greutate. Principalele procese prin care flora contribuie la întărirea sistemului de apărare sunt distrugerea toxinelor nocive, digestia, absorbția nutrienților vitali, crearea unui pH optim al colonului prin asimilarea calciului și a vitaminei D. Bifidobacteriile previn instalarea afecțiunilor digestive, precum Boala Crohn sau sindromul colonului iritabil și refac pH-ul intestinal acid. Aceste bacterii se găsesc în special în componența iaurturilor și a chefirului.'

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

13 ani de la moartea Mălinei Olinescu. Călin Geambașu, despre noaptea în care artista și-a pierdut viața: "Medicul i-a dat niște pastile de somn, ea le-a combinat cu puțin alcool și..."

Când sunt recomandate de medic, la nevoie, bacteriile prietenoase sunt cu adevărat de folos. Însă trebuie administrate în anumite doze. Produsele lactate și alimentele fermentate sunt principalele surse bune de probiotice. Totuși, în exces, aceste bacterii pot cauza dereglări la nivelul tractului digestiv, precum flatulență, indigestie și diaree. Mai mult, pentru ca un microorganism sa fie considerat probiotic, acesta trebuie sa fie viu. Bacteriile moarte din tot felul de suplimente de pe piață, care promit că fac minuni, nu au cum să fie benefice. În plus, persoanele cu un sistem imunitar slab, gravidele, copiii, vârstnicii trebuie să ceară sfatul medicului înainte de a lua suplimente cu probiotice, căci se pot îmbolnăvi. La copiii cu vârsta mai mică de 6 luni, pot declanşa apariţia alergiilor. Sunt contraindicate în pancreatita acută.

De ce sunt murăturile probiotice

Potrivit dr. Mihaela Bilic, „lacto-fermentația este o metodă de conservare în care alimentele se lasă la macerat cu sare într-o incintă închisă, fără aer. În prezența bacteriilor (mai ales lactobacili), glucidele din legume vor fermenta și se vor elibera gaz, enzime și acid lactic. Acesta din urmă acționează ca un conservant, scade pH-ul mediului și blochează multiplicarea microorganismelor responsabile de alterarea produsului. Aciditatea acidului lactic va distruge bacteriile patogene și va produce fermenți lactici, adică bacterii benefice cu efect probiotic. Când concentrația de acid lactic atinge un anumit nivel, preparatul se echilibrează și fermentația se oprește de la sine după 2-3 săptămâni. Această metodă de conservare a alimentelor stă la baza obținerii de murături, produse lactate fermentate și brânzeturi.'

„Alte metode de conservare, care presupun un tratament termic (fierbere sau congelare) riscă să modifice calitățile nutritive ale alimentelor. Spre deosebire de ele, lacto-fermentația permite păstrarea legumelor proaspete și chiar le face mai ușor de digerat – o parte din nutrienți sunt mai ușor de asimilat, iar conținutul de vitamine crește. La greutate egală, varza murată este de 2 ori mai bogată în vitamina C față de varză proaspătă, are mai puțin sulf, iar fibrele sunt parțial înmuiate, fără risc de indigestie.', completează dr. Mihaela Bilic.

Care sunt beneficiile consumului de murături pentru sănătate

Unul dintre beneficiile consumului de murături pentru sănătate este acela că murăturile reprezintă o variantă sănătoasă, ieftină și la îndemână de a consuma legume și în timpul iernii. Sunt ușor de preparat și se păstrează timp îndelungat. Castraveți, gogonele, conopidă, ceapă, morcovi, ridichi, sfeclă și chiar pepeni, mere sau gutui, toate legumele și fructele pot fi transformate în murături.

Sursă de probiotice

„Legumele lacto-fermentate sunt benefice pentru sănătate datorită enzimelor, vitaminelor și mineralelor care apar în mod natural în urma fermentației. Odată cu fermentația, în alimentul respectiv se dezvoltă un întreg ecosistem microbian (bacterii lactice și acide, drojdii etc.) – se poate ajunge de la 1 milion până la 1 miliard de microorganisme/ gram de legume fermentate. Pe lângă produsele lactate acide și brânzeturi, murăturile sunt cea mai valoroasă sursă de fermenți vii (lactobacili și bifidobacterii) care întăresc sistemul imunitar. Produsele probiotice au avantajul că echilibrează flora intestinală, reduc inflamația și riscul de intoleranțe digestive, îmbunătățesc digestia și ameliorează sindromul de colon iritabil.', spune dr. Mihaela Bilic.

Datorită concentrației mari de bacterii benefice pe care le conțin, sunt adevărate alimente vii, probiotice bogate în vitamina C, de consumat regulat. 100 g de murături sunt echivalentul a 125 g de legume crude. Zeama de murături, mai ales cea de varză, este un hidratant puternic, datorită conținutului ridicat de sare. Combate mahmureala, durerea de cap și constipația. Pentru că ajută ficatul și îmbunătățesc digestia, murăturile sunt nelipsite din meniurile copioase de iarnă, pline de grăsime.

Tratează afecțiuni

Dacă te-a prins o răceală, tot cu zeamă de varză te dregi. Pentru răgușeală, tuse uscată și dureri în piept amestecă o parte egală de moare (zeamă de murături) cu o parte de apă plată. Bea lichidul călduț, de două-trei ori pe zi. Este bună și pentru afecțiunile gastrice. Pentru gastrită cu aciditate scăzută, se bea zilnic zeamă de varză sau de murături încălzită, înainte de masa de dimineață și cea de seară. Pentru ficat, se bea moare, câte 100 ml de trei ori pe zi, între mese, timp de câteva luni. Pietrele la bilă sau rinichi și giardia se tratează cu câte 150 ml de zeamă de varză băută de trei ori pe zi, cu o jumătate de oră înainte de masă. Tratamentul se ține timp de două-trei săptămâni. Se poate repeta după șapte zile de pauză.

Vitaminizante și afrodiziace

În cazul avitaminozelor, asteniei și oboselii cronice, se recomandă un „cocktail' tămăduitor. Se prepară din un pahar de moare amestecat cu unul de suc de roșii, 150 ml de apă plată, o lingură de miere și una de suc de lămâie. Din acest preparat, se bea câte un pahar de două ori pe zi până la îmbunătățirea stării de sănătate. Pe lângă toate efectele benefice, bărbații vor mai avea o surpriză plăcută. Se pare că este un antidot al problemelor de erecție și un veritabil afrodiziac. Un nutriționist croat a remarcat că două porții de varză murată pe zi sunt mai eficiente decât administrarea de Viagra.

Totuși, atenție la contraindicații! Murăturile nu sunt recomandate în anumite tipuri de cancer, hipertensiune, insuficiență renală, retenție de apă în corp. Vârstnicii le vor consuma cu moderație. Chiar și pentru cei mai tineri și sănătoși, excesul poate provoca afecţiuni circulatorii, hepato-biliare, gută, astenie.

De ce este bun hreanul la murături

Regretatul doctor farmacist și fitoterapeut Ovidiu Bojor spunea: „Un adaos mic în prepararea murăturilor, dar care are un efect mare pentru sănătate este hreanul. Era considerat, până nu demult, mai degrabă o plantă medicinală, decât un aliment. Se utilizează rădăcinile, care au proprietăţi stimulente. Dar între excitant, stimulent şi iritant este însă numai un pas.

Depăşind dozele moderate sau medii, se ajunge la efecte nedorite, iritaţii ale rinichilor, ale mucoasei gastro-intestinale şi ale sistemului nervos. Este contraindicat pentru cei suferinzi de hemoroizi, hemoptizie, dereglări de ritm cardiac, stări congestive, afecțiuni renale acute. Intensifică secreţiile salivare şi gastrice, este util ca tonic aperitiv şi stimulent gastric în anemii, lipsa poftei de mâncare, gastrite hipoacide, acţionând favorabil şi ca antidiareic.

Este un diuretic marcant, util în gută, reumatism, considerându-se chiar a avea şi efect antilitiazic. În terapia aparatului respirator, hreanul este utilizat în astm și bronşită. Foarte interesantă este recomandarea sa, inspirată din medicina tradiţională, ca adjuvant în boli cardiace şi hipertensiune arterială. Ca antiparazitar, are o acţiune tenifugă remarcabilă.'

Sursa foto: 123rf.com

Alte surse: Dr. Mihaela Bilic,

Citește și Murături asortate. Cea mai simplă și gustoasă rețetă

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News