Când începe Postul Sfintei Marii – Postul Adormirii Maicii Domnului

Cuprins

1 Ce înseamnă Adormirea Maicii Domnului
2 Când începe Postul Sfintei Marii și de ce se ține
3 Ce se mai sărbătorește pe 1 august
- 3.1 Sfinții Macabei au grijă de grâu
- 3.2 Și ursul merită respect

Sânta Maria Mare e una dintre cele mai însemnate sărbători de peste an, atât în tradiţia religioasă, cât şi în şirul lung al obiceiurilor strămoşeşti. Însemnătatea ei se transmite de veacuri şi e respectată cu sfinţenie. Adormirea Maicii Domnului se prăznuiește cu fastul cuvenit, an de an, pe 15 august. Și comemorează momentul în care Sfânta Fecioară Maria a trecut la cele veşnice.

Ce înseamnă Adormirea Maicii Domnului

Potrivit însemnărilor sfinte, Maica Domnului ar fi fost luată de către apostolul Ioan, la Ierusalim, pentru a O îngriji cum se cuvine. S-a stins în casa lui. Și a fost înhumată în peştera din Grădina Ghetsimani, la poalele Muntelui Măslinilor, alături de parinţi şi de logodnicul Iosif. Se spune că atunci, în ziua adormirii Ei, îngerii şi sfinţii au umplut împrejurimile de lumină. De la funeralii a lispit apostolul Toma. Când acesta a revenit, la 3 zile după înmormântare, şi s-a dus la mormânt, l-a găsit gol. De-atunci umblă vorba că Fiul Ei a ridicat-o la cer, de-a dreapta Lui, ca Împărăteasă.

Coincidenţă sau nu, cele două Sântămării', pe 15 august şi pe 8 septembrie, încadrează, în calendarul popular, Anul Nou Biblic, semnificând facerea lumii. Încă din cele mai vechi timpuri, perioada dintre cele două sărbători, numită Între Sântămării, e privită în popor ca fiind propice semănăturilor de toamnă, aducătoare de belşug. Dintr-o sămânţă, aparent moartă, se va naşte un nou spic de grâu, pentru a adeveri că din moarte va veni învierea. Potrivit religiei ortodoxe, se serbează onomastica celor ce poartă numele Maria sau derivate ale acestuia numai pe 8 septembrie, de Sântamaria Mică, data naşterii Fecioarei. Iar pe 15 august se prăznuieşte şi se dă de pomană pentru cei morţi.

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este un hotar între vremuri. Căci acum se adună ultimele plante de leac, se poate afla cum va fi toamna. Se culeg flori frumoase şi se pun la icoana Preacuratei, considerându-se că, apoi, sunt bune de leac. Sfânta Fecioară este cea mai îndrăgită divinitate. Fetele o invocă pentru grăbirea căsătoriei, femeile pentru uşurarea naşterii, păgubiţii pentru prinderea hoţilor, descântătoarele pentru vindecarea bolilor. Tot pe 15 august se celebrează şi Ziua Marinei, Maica Domnului fiind patroana spirituală a marinarilor.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cine este fratele lui David Popovici. E cu 8 ani mai mare decât campionul mondial și a fost primul înotător din familie: „Mama, tata și fratele meu sunt adulții de la care am învățat. Familia mea a fost, este și mereu o să fie forța mea”

Când începe Postul Sfintei Marii și de ce se ține

După rânduielile bisericeşti, în fiecare an, 1 august este data când începe Postul Adormirii Maicii Domnului. Vreme de 15 zile, creştinii respectă cu sfinţenie ritualul purificării trupului şi spiritului. De obicei, Lăsatul Secului, înaintea Postului Adormirii Maicii Domnului, se ia în ultima zi a lui Cuptor, adică pe 31 iulie.

Dacă această dată pică într-o zi de miercuri ori vineri, se lasă sec cu o zi înainte. Iar dacă praznicul Sfintei Marii cade tot într-una dintre zilele menţionate, atunci Postul se prelungeşte şi cu data de 15 august, având dezlegare la untdelemn, peşte şi vin. Şi asta pentru că, la Lăsata Secului şi de Sfânta Maria Mare, credincioşii obişnuiesc să sărbătorească. Și întind mese mari, cu bucate alese şi băuturi. Totuşi, nu trebuie uitat rolul adevărat al postului, acela de curăţare sufletească şi de apropiere faţă de cele sfinte.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată acum Irina Tănase, fosta iubită a lui Liviu Dragnea, nemachiată: "Machiajul masca o nesiguranță, nevoia de a apărea mai frumoasă, mai sigura pe mine, mai fară defecte"

De ce ținem Postul Sfintei Marii

Din străbuni se povesteşte că Postul Sântămăriei a fost rânduit să fie ţinut în cinstea Născătoarei de Dumnezeu. Aceasta, înainte de Adormirea sa, a petrecut în neîncetată rugăciune şi post. Se pare că abia prin secolul al V-lea a început lumea să respecte acest ritual. Dar, la început, data sărbătorii şi durata postului nu coincideau cu cele de azi. Aceste zile de post ne amintesc tuturor de virtuţile și darurile Maicii Domnului, dar şi de postul pe care însăși Născătoarea de Dumnezeu l-a ţinut înainte de mutarea ei din această viaţă.

Locuitorii din Antiohia posteau o singură zi, pe 6 august. În același timp, la Constantinopol, se ţineau 4 zile de post, iar la Ierusalim, 8. Unii urmau postul în august, alţii în septembrie. Alții nu posteau deloc, socotind că sărbătoarea Adormirii este zi de mare bucurie. Deoarece Maica Domnului a trecut de la amărăciunea pământească la bucuria cerească, unde stă în nemijlocită apropiere de Fiul ei iubit. Abia în 1166 Biserica a hotărât ca postul să înceapă la 1 august şi să ţină 14 sau 15 zile.

Este o perioadă de înălţare spirituală, în care ne aducem aminte de virtuţile Fecioarei, încercând să ne apropiem de ele prin propriul comportament. Este un post mai uşor decât cel al Paştilor. Dar este la fel de important şi plin de rigori, chiar dacă este un post al bucuriei. Acum, credinciosul se apropie de Maica Sfântă, cerându-i ajutorul.

Cum se ține Postul Sfintei Marii

Potrivit tradiţiilor creştine, prin Postul Sfintei Marii, ţinut ca la carte, se ajunge la purificarea trupească. Însoţit de pioşenie şi rugăciune, de fapte şi de gânduri bune, acesta ne conduce şi către curăţarea spiritului. Căci păcatele încarcă sufletul şi astfel ne îmbolnăvim. De aceea, oamenii care ţin post cu credinţă se simt bine şi chiar se vindecă de boli dintre cele mai grave.

Tipicul cel Mare şi învăţătura pentru posturi din Ceaslovul Mare spun că, de când începe Postul Sfintei Marii, trebuie să nu mâncăm deloc luni, miercuri şi vineri, până pe la orele 15:00. Apoi se va consuma doar hrană uscată. Marţea şi joia, avem voie să mâncăm legume fierte, dar fără untdelemn, în vreme ce sâmbăta şi duminica putem consuma untdelemn şi vin. În ziua sărbătorii Schimbării la faţă, pe 6 august, avem dezlegare la ulei, peşte şi vin.

Există rânduiala ca împreună cu slujba Vecerniei să se săvârșească, de când începe Postul Sfintei Marii sau al Adormirii Maicii Domnului și cele două Paraclise ale Fecioarei Maria. Iar în ajunul praznicului, se ține Prohodul Maicii Domnului.

Cum și cui ajută

Nunţile sunt interzise în această perioadă. Fiecare credincios va ţine post după ce va sta de vorbă cu duhovnicul său, aşa încât să nu-i dăuneze sănătăţii şi activităţii zilnice. Și asta pentru că, mai presus de alimentaţie, este apropierea de Dumnezeu. În plus, respectarea postului e o datorie creştină ce trebuie îndeplinită din inimă, nu de nevoie. De altfel, este bine ca în fiecare post și atunci când începe Postul Sfintei Marii să ne spovedim la preotul duhovnic. Iar dacă suntem considerați vrednici, să primim și Sfânta Împărtăşanie.

Superstițioșii obişnuiesc să ţină post negru miercurea şi vinerea, ca să aibă parte de sănătate, noroc şi spor. Deşi se ştie că e mare păcat, alţii ţin post sâmbăta şi duminica, pentru răul duşmanilor.

La Maica Domnului se roagă cei care au necazuri grele, bolnavii, cei ce nu găsesc altfel alinare. Bătrânii spun că toate rugăciunile oamenilor sunt mai întâi auzite de Maica Domnului, ea fiind cea care I le transmite mai departe lui Dumnezeu pe cele vrednice de împlinire. Fecioara Maria apare în visurile oamenilor aflați la nevoie și dă sfaturi pentru a ieși din impas. Se mai crede în popor că, înaintea Judecății de Apoi, Fecioara Maria dă de trei ori cu un năvod prin iad, iar sufletele chinuite ies la suprafaţă şi se mântuiesc.

Ce se mai sărbătorește pe 1 august

Când începe Postul Sfintei Marii, pe 1 august, se petrec și alte momente de seamă în calendarul tradițiilor strămoșești. Se celebrează și Scoaterea Sfintei Cruci, Ziua Ursului și sunt pomeniți și cei 7 Sfinți Mucenici Macabei.

Sfinții Macabei au grijă de grâu

Despre cei 7 Sfinți Mucenici Macabei, pomeniți pe 1 august, se știe că au fost frați evrei, foarte credincioși. Trăind pe vremea împăratului Antioh, care voia să distrugă neamul evreiesc, au fost chinuiţi până la moarte într-un cuptor plin de jar şi foc. Oamenii le respectă ziua și duc la biserică flori și spice de grâu, la sfințit, pentru ca apoi să le folosească de leac. Boabele de grâu sfințite se folosesc de sămânță, pentru recolte bogate. Se stropesc cu agheazmă grădinile şi livezile. Unii sfinţesc la biserica spice de grâu scuturate prin frecarea lor în podul palmelor, amestecând boabele obţinute cu sămânţa ce urmează a fi semănată.

Și ursul merită respect

În mitologia românească, ursul este atât un animal de temut, cât și un zeu important. Și asta pentru că era păgubos, stricăcios, dând iama în turme, în culturile de porumb și în stupii cu miere. De aceea, oamenii i-au dedicat, de-a lungul vremii, mai multe sărbători, pentru a-l îmbuna: Martinii de toamnă sau Împuiatul Urșilor (1 august), Martinii de iarnă (1-3 februarie), Ziua Ursului (2 august), Sâmbăta Ursului, cu o săptămână înaintea Moşilor de Florii.

Oamenii mai cred că ursul vindecă boli ale copiilor. Tot azi, e ultima zi când se mai ia miere, apoi se taie fagurii și se curăță stupii. Nu se fac treburi gospodărești, căci poți avea de-a face cu răzbunarea ursului. Nu ai voie să te scalzi în râu. Se spune că, jupuit de blană, trupul ursului seamănă cu al omului şi că nu e bine să-i mănânci carnea.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: doxologia.ro, crestinortodox.ro,

Citește și Cuvinte folosite greșit în limba română: explicații și exemple