Când pică Paștele în 2026

Cuprins

1 Ce se face de Paști
- 1.1 Din bătrâni se povestește…
2 De ce diferă data de celebrare a Paștilor la ortodocși și catolici
3 Când pică Paștele în 2026
4 De ce a avut loc Marea Schismă
5 Cum se celebrează Paștele catolic
- 5.1 Tradiții religioase catolice
6 La Ierusalim, miracolul se repetă an de an

Sfânta Sărbătoare a Învierii este un moment religios de prim rang. Este cea mai importantă în calendarul creștin. Dar oamenii i-au adăugat conotații diverse. Și cred mai mult în datini decât în esența creștinească a sărbătorii. Iar superstițiile au ajuns să primeze, de la mersul la biserică pentru a lua lumină, până la meniul pascal. Totuși, Lumina Sfintelor Paști rămâne plină de magie. Ca să o primești cu bucuria cuvenită, iată când pică Paștele în 2026.

Ce se face de Paști

În noaptea de sâmbătă spre duminică se comemorează Învierea şi toată lumea merge la biserică pentru a participa la slujba specifică, pentru a lua lumină și a sfinți bucatele pascale. La sfârşitul slujbei, preotul împarte sfintele paşti, adică pâine sfinţită, stropită cu vin şi aghiazmă. Așadar, când pică Paștele în 2026, e prilej de mare bucurie.

În prima zi de Paşti există obiceiul de a se purta haine noi, în semn de respect pentru această sărbătoare, dar şi pentru că semnificã primenirea trupului şi a sufletului. Masa din această zi este un prilej de reunire a familiei. Prin Învierea Domnului, poporul crede că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în Iad şi deschis ramâne până la Duminica Tomei. Se mai spune că cine moare în ziua de Paşti, acela merge în Rai, oricâte păcate ar fi făcut în viaţă.

Din bătrâni se povestește…

… că lumânarea de la Înviere e încărcată de magie. Unii oameni o păstrează 7 ani și o aprind la necaz. Alții fac predicții, ținând cont de durata cât arde. A cui se stinge prima, acela va muri mai întâi. Această lumânare este simbolul biruinţei vieţii asupra morţii. Când satul e ameninţat de grindină, ţărăncile aprind această lumânare împreuna cu tămâia, ca să întoarcă piatra.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

TVR a anunțat deschiderea înscrierilor pentru Eurovision 2026. România participă la concurs după o pauză de doi ani

Când pică Paștele în 2026 și în ceilalți ani, și ciocnitul ouălor are rostul lui. Primul care ciocnește trebuie să fie cel mai vârstnic, de obicei bărbat. Cei ce ciocnesc ouă de Paști se revăd pe lumea cealaltă. Cojile ouălor sfinţite se păstrează, pentru a afuma cu ele bolnavii de urechi, pentru deochiaţi, speriaţi şi altele.

Dacă-ți pui o dorință, când preotul rostește „Hristos a înviat!' la slujbă, aceea se va împlini. Fetele să aibă un ou roșu în sân la slujba de Înviere, ca să fie frumoase și să aibă pețitori. Oasele de miel de la masa de Paști trebuie îngropate sub un măr, nicidecum date la câini sau aruncate. Ca să nu transpiri mult, cum ajungi acasă de la biserică, trebuie să pui mâna pe clanță sau pe o bucată de fier.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Viorica de la Clejani vrea să își cumpere casă în Dubai, lângă copiii ei, deși este în scandal cu Fulgy: „Mă mut în curând. Vorbesc serios. Treaba lui Ioniță dacă vrea să rămână patriot”

Toţi cei ce se află departe de casă în ziua de Paşti trebuie să mănânce, în loc de anafură, muguri de salcie sau de măr. În dimineaţa de Paşti, copiii se spală pe faţă cu apă dintr-un vas în care s-au pus un ou roşu şi un ban, să fie sănătoşi şi rumeni precum oul de Paşti, curaţi şi bogaţi.

De ce diferă data de celebrare a Paștilor la ortodocși și catolici

Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă sunt biserici creștine, cu aceleași rădăcini religioase. Credința în Iisus le unește, dar există și diferențe semnificative. Lumea creștină numără mult peste 2 miliarde de credincioși. Iar aceștia aparțin celor trei ramuri principale ale creștinismului: catolicism, ortodoxie și protestantism. De aici și diferențele referitoare la când pică Paștele în 2026 și nu numai.

Deloc de neglijat este faptul că mai bine de jumătate dintre creștini sunt catolici, Iar Biserica Catolică este cea mai mare confesiune sub conducere unică. Suveranul Pontif sau Papa este autoritatea supremă a credincioșilor catolici și a celor din bisericile orientale unite cu Roma.

Pe de altă parte, credincioșii ortodocși aparțin mai multor Biserici surori: Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Elenă, Biserica Ortodoxă Sârbă și Biserica Ortodoxă a Georgiei. Fiecare Biserică Ortodoxă are câte un Patriarh. Bisericile Catolică și Ortodoxă s-au separat prin Marea Schismă de la 1054. Deși principalele cauze de atunci au fost factori culturali și politici, diferențele teologice sunt încă motiv de controverse.

Totuși, catolici și ortodocși deopotrivă respectă în comun Vechiul și Noul Testament, cultul liturgic, Sfintele Taine sau Sacramente, cinstesc icoanele sfinților și țin tradițiile religioase. Însă, deși ambele Biserici celebrează Liturghia, ortodocșii au păstrat-o pe cea a lui Ioan Gură de Aur, de rit bizantin. Iar catolicii au adoptat-o pe cea a Sfântului Grigorie cel Mare, de rit latin.

Drept urmare, și datele de celebrare a Sărbătorilor Pascale diferă. În calendarul ortodox, Paștele este calculat pe baza calendarului iulian. Iar în cel catolic se folosește calendarul gregorian. Paștele ortodox este determinat în funcție de prima lună plină care urmează echinocțiului de primăvară. Și este celebrat în prima duminică după aceasta. Diferențele dintre cele două calendare și regulile de calcul duc la situații în care Paștele ortodox și cel catolic nu cad în aceeași zi.

Când pică Paștele în 2026

Când pică Paștele în 2026 diferă pentru creștinii catolici și ortodocși. Credincioșii catolici vor celebra Învierea pe 5 aprilie. Pe de altă parte, credincioșii ortodocși vor primi lumina Învierii abia pe 12 aprilie. Paștele sărbătorește învierea lui Iisus Hristos, moment central în credința creștină. Prin sacrificiul Său, Iisus a oferit omenirii posibilitatea mântuirii și a vieții veșnice. Paștele este, de asemenea, o sărbătoare a speranței. În contextul său religios, speranța nu se referă doar la învierea trupească, ci și la renașterea spirituală.

De ce a avut loc Marea Schismă

Învățăturile Mântuitorului s-au răspândit prin discipolii Săi în toată lumea, pe parcursul a peste două milenii. Totuși, în urmă cu peste o mie de ani, lumea creștină a suferit cea mai mare ruptură. A vut loc acea separare dintre biserica apuseană, legată de Papa de la Roma şi cea răsăriteană, în frunte cu Partriarhul ecumenic al Constantinopolului.

Totul a pornit în anul 589, când un consiliu al Bisericii spaniole din Toledo a schimbat Crezul. Atunci s-a acceptat în Vest că Duhul Sfânt vine deopotrivă de la Dumnezeu Tatăl şi Dumnezeu Fiul. Totuși, lumea bizantină considera că doar Dumnezeu-Tatăl este sursa Duhului Sfânt. În timp, s-au adâncit diferențele între ritualuri, de la cel al Botezului, până la Împărtășanie, cultul icoanelor, al moaștelor și al sfinților. Și totul a culminat cu Marea Schismă din 1054. Atunci, romano-catolicii şi ortodocşii s-au despărţit.

Fundamentul Bisericii Catolice privind primatul papal este revendicarea sa de la Sfântul Petru, Prinţul Apostolilor, ucis de romani în timpul persecuţiilor creştinilor şi îngropat chiar acolo unde este acum bazilica Sfântul Petru de la Vatican. De altfel, cuvântul catolic însuși înseamnă universal.

În secolul al XVI-lea, în plină splendoare renascentistă, Biserica Romano-Catolică s-a scindat ea însăşi. I-a pierdut pe protestanţii care au întemeiat astfel a treia ramură a creştinătăţii. Biserica Romei a mers însă mai departe, credincioasă menirii sale universale, aşa cum o arată şi Constituţia adoptată prin Conciliul Vatican.

Cum se celebrează Paștele catolic

Deși sensul religios al sărbătorii este același ca și la ortodocși, tradițiile sunt ușor diferite. Sfintele Paști reprezintă cea mai importantă sărbătoare a creștinătății. Și este asociată cu renașterea naturii, dar, mai ales, cu reînnoirea sufletească a credincioșilor, dobândită prin crucificarea și Învierea lui Cristos.

Tradiții religioase catolice

În Sâmbăta Sfântă, Biserica meditează în tăcere şi rugăciune pătimirea şi moartea lui Cristos. Noaptea vine cu celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale, prin care se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Cristos Înviat. În Transilvania, în Sâmbăta Patimilor, băieţii împodobesc brazi cu panglici colorate. Iar seara se furișează în curţile fetelor de măritat şi agaţă brazii la poartă.

Fetele pândesc și ştiu pe cine vor răsplăti la stropit, în prima şi a doua zi de Paşti. Pentru copii, vine Iepuraşul, care ascunde ouă colorate prin curţi și le aduce bucuria căutării cu scopul de a-și umple coșulețele special pregătite. Obiceiul udatului este cel mai frumos. Simbolizează viața și fertilitatea, dar și gestul evreilor care i-au stropit cu apă pe cei ce aduceau vestea Învierii.

În a doua zi de Paști, polonezii țin Lunea udă, când se fac petreceri la care participă neapărat și preotul comunității, care împarte oul sfințit și binecuvântează masa. Flăcăii au la ei un baston din ramuri de salcie împletite, cu o panglică roșie, cu care lovesc ușor fetele, ca să aibă noroc.

La Ierusalim, miracolul se repetă an de an

Un fapt inexplicabil se petrece de secole la Ierusalim. Dar are loc numai la data care coincide cu Paștele ortodox. Din Vinerea Mare, creștinii din lumea largă se adună la Biserica Sfântului Mormânt. Sâmbătă, în timpul slujbei, patriarhul intră singur în Sfântul Mormânt, cu 33 de lumânări în mână.

Miracolul creștin țâșnește din piatra pe care a fost întins trupul lui Isus, anume Focul Sfânt, de la care patriarhul ia lumina Învierii. Niciun om de știință nu a reușit să explice minunea aprinderii flăcării numai de Paști. Se spune chiar că acel foc nu ar arde, ci doar ar împrăștia căldură.

Sursa foto: Shutterstock
Alte surse: catholica.ro, crestinortodox.ro, doxologia.ro,

Citește și Zile libere 2026 – Câte libere sunt anul viitor

Cel mai nou VIDEO