Cine a fost Albert Einstein

Cuprins

1 Cine a fost Albert Einstein înainte de a deveni o somitate
- 1.1 Pasionat de cunoaștere
- 1.2 Primii pași către revoluționarea științei
2 Ce a rămas în urma unui geniu
3 Viața personală dezvăluie un geniu cu defecte umane
4 Curiozități despre cine a fost Albert Einstein

Poate că pentru mulți e doar imaginea virală de pe net a bătrânelului cu părul răvășit și cu limba la vedere. Însă, Albert Einstein a schimbat parcursul omenirii. Mintea lui cu adevărat sclipitoare l-a făcut unul dintre cei mai mari savanți ai tuturor timpurilor. Așa că ar fi chiar păcat să nu cunoști cât mai multe despre cine a fost Albert Einstein.

Cine a fost Albert Einstein înainte de a deveni o somitate

În anul 1879, pe 14 martie, Hermann și Pauline Einstein, evrei nepracticanți, au primit binecuvântarea primului lor copil, pe care l-au numit Albert. Aparțineau clasei de mijloc, tatăl deținând un mic atelier electrotehnic, iar mama fiind o pianistă talentată, care i-a și insuflat dragostea pentru muzică. Locuiau atunci în orașul Ulm, din regiunea Württemberg, Germania.

Încă de mic, Albert și-a manifestat înclinația către tehnică și știință, chiar dacă „gurile rele' îl considerau ușor retardat. E drept că micul Albert a început să vorbească ceva mai târziu decât alți copii, scoțând cuvinte destul de rar. Și prefera să gândească înainte să răspundă. Mult mai târziu, însuși savantul avea să spună că tocmai acest obicei l-a făcut să devină un gânditor profund.

Rebel și genial deopotrivă, Albert nu a strălucit în școala tradițională. Nu îi plăcea disciplina rigidă din școlile germane și intra deseori în conflict cu profesorii. Cu toate acestea, își petrecea ore întregi studiind matematica și fizica pe cont propriu. A primit şi sprijin afectiv din partea familiei. Hermann şi Pauline l-au crescut într-un mediu stimulant, în care viitorul savant s-a dezvoltat cu succes. Ambii părinţi au fost persoane educate şi, la rândul lor, au pus mai presus decât orice educaţia copilului.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Ce relație are Cabral cu fiica lui cea mare și cu ce se ocupă Inoke, în Olanda: „Mi-ar plăcea să fie mai aproape de mine. Lucrează la un brand foarte tare”. Cum se înțelege cu frații ei din România / EXCLUSIV

Pasionat de cunoaștere

La vârsta de unsprezece ani, Einstein ajunsese să citească texte filozofice şi religioase, pe lângă lecturile obligatorii de la şcoală. Unchiul Jakob i-a insuflat micuţului pasiunea pentru matematică, iar unchiul Caesar Kock l-a îndrumat în studiul ştiinţelor naturii. Dar, mai presus de toate, Einstein era un copil pasionat de cunoaştere. Punea tot felul de întrebări şi căuta răspunsuri.

Era perseverent şi hotărât în analiza unei probleme până ce curiozitatea îi era satisfăcută. La doar 12 ani, a descoperit cu entuziasm geometria euclidiană și s-a îndrăgostit de ea. La 16 ani, a încercat să intre la ETH Zürich (Politehnica Federală Elvețiană), dar a picat examenul de admitere. A reușit doar la matematică și fizică, dar a eșuat la disciplinele umaniste. După un an de studiu la o școală din Aarau, Elveția, a trecut examenul și a devenit student la ETH, în 1896.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată și cu ce se ocupă Luana Mitran, prima soție a lui Cabral, la 59 de ani. Activează în industria beauty: „Sunt o femeie care arată bine pentru vârsta ei!”

Primii pași către revoluționarea științei

După absolvirea studiilor, Albert Einstein nu a găsit imediat o slujbă universitară. În schimb, s-a angajat ca examinator tehnic la Biroul de Brevete din Berna, Elveția. Aici, a avut parte de o muncă monotonă. Dar i-a oferit timpul perfect să-și dezvolte ideile despre spațiu, timp și lumină.

Tatăl lui, Hermann, a murit în 1902. Mai târziu, Einstein avea să vorbească despre moartea tatălui său ca despre unul dintre cele mai cutremurătoare momente din viaţa lui. Începând de atunci, s-a lăsat absorbit de studii. Iar această nouă energie l-a susţinut, probabil, în elaborarea lucrărilor importante din 1905.

Anul 1905 a rămas în istorie drept Annus Mirabilis sau „anul miraculos'. Este anul în care Einstein a publicat patru articole științifice care aveau să schimbe complet fizica modernă. Lucrarea despre „Efectul fotoelectric' i-a și adus Premiul Nobel, în 1921. Demonstra că lumina se comportă sub formă de particule, cunoscute azi sub numele de fotoni.

„Mișcarea browniană' a confirmat existența atomilor și moleculelor prin analiza matematică a mișcării particulelor într-un fluid. „Teoria relativității restrânse' a venit să demonstreze unificarea spațiului cu timpul într-un continuum unic spațiu-timp. Iar celebra ecuație E=mc² a pus bazele energiei nucleare și a schimbat fizica pentru totdeauna. Este vorba despre ecuația care arată echivalența dintre masă și energie.

Ce a rămas în urma unui geniu

Dacă teoria relativității restrânse a fost revoluționară, teoria relativității generale a fost pur și simplu uluitoare. În 1915, Einstein a prezentat comunității științifice o nouă interpretare a gravitației. Nu era vorba despre o forță, ci despre o deformare a spațiu-timpului cauzată de mase mari. Testul crucial al teoriei a venit în 1919, când un grup de astronomi britanici a observat o eclipsă totală de Soare. Stelele din spatele Soarelui păreau deviate, exact cum prezisese Einstein. Rezultatul? Presa mondială l-a transformat pe Albert Einstein într-o celebritate globală peste noapte.

Mama sa nu a mai apucat să se bucure de marea realizare a fiului ei, Premiul Nobel pentru Fizică din 1921. S-a stins din viață cu un an înainte, fiind bolnavă de cancer. Totuși, Albert Einstein nu a primit Premiul Nobel pentru teoria relativității, așa cum ai putea crede. Premiul i-a fost acordat pentru explicația efectului fotoelectric. Modest și amuzat de statutul său de „star mondial', Einstein a refuzat poziții politice prestigioase, inclusiv oferta de a deveni președinte al Israelului.

Moștenirea lui Einstein este vastă. Teoria relativității restrânse este folosită și azi în GPS. Relativitatea generală stă la baza astrofizicii moderne și a studiului găurilor negre. Conceptul de foton a revoluționat mecanica cuantică. Filosofia lui despre știință a inspirat generații de cercetători.

Viața personală dezvăluie un geniu cu defecte umane

Einstein a avut o viață personală complicată. S-a căsătorit cu Mileva Marić, o colegă de la ETH Zürich, cu care a avut doi fii: Hans Albert și Eduard. Căsnicia lor a fost tumultoasă și s-a destrămat după mai bine de un deceniu. Mai târziu, s-a recăsătorit cu Elsa Löwenthal, verişoara sa. Deși era un om de știință de excepție, Einstein era adesea absent din viața familială. Scrisorile sale arată un amestec de sensibilitate și egoism, dar și un spirit liber, pasionat de libertate intelectuală și independență.

Einstein a fost un pacifist declarat și a militat împotriva războiului. Cu toate acestea, în fața amenințării nazismului, a semnat o scrisoare către președintele Roosevelt, avertizând asupra pericolului ca Germania să dezvolte bomba atomică. Această scrisoare a dus indirect la lansarea Proiectului Manhattan. Ironia sorții, Einstein nu a participat la construcția bombei. După al Doilea Război Mondial, a pledat pentru dezarmare nucleară și guvernare globală. A fost un susținător al drepturilor civile și un critic al rasismului din SUA, țara în care a trăit din 1933, după ce a fugit din Germania nazistă.

Albert Einstein a murit pe 18 aprilie 1955, la vârsta de 76 de ani, la Princeton, New Jersey, în SUA, din cauza unui anevrism. Ultimele sale cuvinte au fost rostite în germană. Cum asistenta sa nu înțelegea limba, ultimele sale gânduri s-au pierdut pentru totdeauna.

Curiozități despre cine a fost Albert Einstein

Nu a fost doar un om de știință, ci un simbol universal al curajului intelectual, al curiozității și al libertății de gândire. A inspirat descoperiri, a înfruntat dogmele și a redefinit modul în care vedem universul. Astăzi, chipul său este unul dintre cele mai recognoscibile simboluri ale inteligenței și creativității umane. Totuși, există multe alte curiozități despre cine a fost Albert Einstein.

Creierul lui a fost furat pentru studiu

După moarte, doctorul care i-a făcut autopsia, Thomas Stoltz Harvey, i-a prelevat creierul fără acordul familiei. Harvey l-a tăiat în peste 200 de felii, le-a conservat în blocuri de celuloid și le-a trimis spre studiu diferiților cercetători. Unele bucăți au fost redescoperite abia după decenii, într-un borcan dintr-un dulap.

FBI-ul l-a spionat ani de zile

Einstein a fost ținta unei investigații intense a FBI, mai ales în perioada Războiului Rece. J. Edgar Hoover, directorul FBI, suspecta că Einstein avea legături comuniste. Dosarul FBI despre Einstein conține peste 1.400 de pagini, cu interceptări, rapoarte și suspiciuni de spionaj, niciuna nefiind confirmată.

Ar fi putut fi muzician

Cânta la vioară și spunea adesea: „Dacă nu aș fi fost fizician, aș fi fost muzician'. Puțină lume știe că Einstein a fost un violonist talentat. A început să cânte la vioară la 5 ani, la insistențele mamei sale. Nu i-a plăcut la început, dar dragostea pentru Mozart și Bach l-a făcut să continue. Chiar și la o vârstă înaintată, cânta la vioară pentru a se relaxa și se alătura unor cvartete de amatori.

Salvat de… eclipsă

Primul său post academic a fost în 1909 la Universitatea din Zurich. În 1911, s-a mutat la Universitatea de limba germană din Praga. În 1912, s-a întors la Politehnica din Zurich. În sfârşit, în 1913, a fost numit director al Institului de Fizică din Berlin „Kaiser Wilhelm'. La început, în afară de Max Planck, toţi fizicienii au râs de el. Consecinţele „Teoriei generalizate a relativităţii' n-au fost confirmate până în 1919, când, în timpul eclipsei de soare a fost dovedită curbarea luminii stelare.

Discursuri și idei filozofice

Einstein nu era doar fizician, ci și filozof. A scris multe eseuri despre religie, moralitate și societate. A susținut libertatea academică și drepturile omului, chiar cu riscul de a fi criticat de autorități.

Avea oroare de șosete

Einstein detesta șosetele și le considera inutile. Îi plăcea să umble desculț, chiar și în public. Odată, i-a scris unei prietene că și-a dat seama că poate purta pantofi fără șosete și nimeni nu observă. Inclusiv la Casa Albă a fost surprins purtând pantofi fără șosete, spre amuzamentul gazdelor.

Nu a purtat niciodată ceas

Deși a revoluționat felul în care înțelegem timpul, Einstein era faimos pentru lipsa punctualității și pentru faptul că nu purta ceas. Se baza pe instinct și pe oamenii din jur pentru a fi la timp la întâlniri, iar asta se întâmpla foarte rar.

O fiică nerecunoscută

Lieserl Einstein a fost primul copil al lui Einstein și al Milevei, născută în ianuarie 1902, înainte ca cei doi să se căsătorească. Există foarte puține informații despre soarta ei, deoarece părinții ei nu au menționat-o niciodată în public. Existenţa sa a fost ignorată până când, în anul 1986, a fost descoperit un lot de scrisori între Einstein și prima sa soție.

În scrisori, se menționa o fiică, născută în jurul anului 1902. Se crede că Lieserl a fost dată spre adopție sau crescută de rudele Milevei în Serbia, și că a murit de scarlatină în anul 1903. Există și ipoteza că Lieserl ar fi supraviețuit și ar fi devenit o profesoară de pian, care s-a căsătorit și a avut copii, dar nu există dovezi solide în acest sens.

I-au plăcut femeile

În 1919, a divorţat de prima soție pe motiv de adulter. Fizicianul i-a oferit Milevei, pentru că a acceptat să divorţeze, banii primiţi pentru Premiul Nobel. Tot în 1919, s-a recăsătorit cu verişoara sa, Elsa. La scurta vreme el şi-a înşelat şi cea de-a doua soţie cu secretara sa, Betty Neumann. Mult mai tolerantă, Betty a acceptat situaţia. Se spune chiar că Alfred ajunsese să-i povestească despre escapadele sale. Conform scrisorilor publicate după moartea lui Einstein, acesta ar fi avut cel puţin 12 amante.

Cu a doua soţie a crescut două fete avute de aceasta dintr-o căstorie anterioară, Elsa şi Margott. Se spune că, înainte de a se îndrăgosti de verişoara sa, Elsa, i-a făcut o curte asiduă uneia din fiicele acesteia, care era mai tânără decât el cu 18 ani. Cum nu a reuşit să o înduplece, Einstein s-a mulţumit cu mama sa, care era cu trei ani mai mare ca el. După ce s-a căsătorit cu aceasta, biografii săi i-au contabilizat nu mai puţin de şase amante „clare', iar amantlâcurile erau cât se poate de publice.

Fotografia cu limba scoasă

Despre Albert Einstein se știe că avea un simț al umorului extrem de dezvoltat. Ba chiar a afirmat, la un moment dat: „Două lucruri sunt infinite: universul și prostia umană. Și nu sunt sigur de primul.'. Unii dintre cercetătorii vieţii sale pun accent pe faptul că Einstein nu era tocmai interesat de felul în care arăta, de ţinuta sa.

Nu se pieptăna şi, în contextul în care frecventa locuri în care se punea un accent deosebit pe etichetă, rămânea totuşi un cuceritor, un veritabil magnet pentru sexul frumos. Mai ales prin prisma felului său deschis, glumeţ, de maestru al replicilor savuroase, de abil şi romantic interpret la vioară.

Celebrul portret cu Einstein scoțând limba a fost făcut pe 14 martie 1951, când ieșea de la petrecerea aniversară de 72 de ani. Sătul de zecile de fotografi, i-a scos limba unui fotoreporter, Arthur Sasse, convins că poza nu va fi publicată. I-a plăcut atât de mult rezultatul, încât a cerut mai multe copii pe care le trimitea prietenilor drept felicitare.

Memorie excepțională și ritualuri ciudate

Deși avea o minte extraordinară pentru concepte abstracte, Einstein nu reținea detalii banale. Uita nume, date de naștere sau unde își pusese cheile. Se spune că și-a uitat de mai multe ori adresa de acasă și a întrebat pe stradă cum ajunge. Obișnuia să se plimbe cu barca pe lacurile din Princeton și să vâslească ore în șir, uneori pierzând vâslele intenționat pentru a fi lăsat în pace. Mulți martori l-au văzut gândind pe apă, cu un caiet la îndemână.

A corespondat 20 de ani cu o brașoveancă fără să se fi văzut vreodată

În anul 1973, Melania Şerbu a reunit la Haifa, în trei volume, întreaga ei corespondenţă. Primul volum este dedicat corespondenţei cu Einstein: „Briefwechsel Albert Einstein – Melanie Şerbu 1928-1948, Haifa, 1973. Originalele scrisorilor dintre cei doi sunt depuse la Institutul Einstein din Ierusalim. O parte din copiile acestora, unele dactilografiate după originale, au fost moştenite de fratele braşovencei, David Şerbu, din oraşul Aachen, Germania.

Despre legăturile dintre opera lui Eminescu şi teoria lui Einstein, motivul pentru care a început corespondenţa dintre braşoveanca Melania Şerbu şi savantul Albert Einstein, a continuat să se scrie. Iar unele conexiuni sunt foarte interesante. Între anii 1928 și 1948, nenumărate scrisori au circulat între Melania Şerbu şi marele savant.

În toamna anului 1928, la Berlin, a sosit un plic pe care scria (în limba germană): Domnului Profesor Albert Einstein, Descoperitorul Teoriei Relativităţii, Berlin, Germania. Cum nu ştia adresa savantului, Melania Şerbu, o tânără evreică din braşov, scrisese pur şi simplu numele lui. Expeditorul era Melania Şerbu de pe Breiter Bach (Valea Largă) 4, Braşov, România. Tânăra avea atunci 19 ani. Citise „Sărmanul Dionis de Eminescu, iar despre teoria relativităţii restrânse aflase dintr-un articol de popularizare a ştiinţei, publicat de o revistă din acele timpuri.

În scrisoarea către Albert Einstein, Melania Şerbu îi atrăgea atenţia despre faptul că în scrierea celui mai important scriitor român, Mihai Eminescu, apar aspecte ale relativităţii timpului şi se întreba dacă nu cumva acestea ar putea fi puse în legătură cu ideile lui Einstein. Ulterior, Einstein a intervenit la Nicolae Iorga, ministrul instrucțiunii publice la acea vreme, pentru a-i facilita tinerei accesul la studiile universitare.

Când savantul a împlinit 60 de ani, Melania i-a trimis o felicitare. Einstein i-a răspuns cu o poezie intitulată „Rugăciune de seară. A fost ultima scrisoare. Einstein a murit în 1955, iar Melania, 30 de ani mai târziu, la Haifa, în Israel. Deşi, de-a lungul celor 20 de ani de corespondenţă, ajunseseră să se cunoască foarte bine, nu s-au întâlnit niciodată.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: wikipedia.org, casasfatului.ro, dhm.de,

Citește și Cine a fost Isaac Newton

Cel mai nou VIDEO