Crăciunul pe rit vechi 2026 - cine îl sărbătorește și ce tradiții sunt

Cuprins

1 De ce sărbătorim la date diferite
- 1.1 Cine și cum sărbătorește
2 Cine petrece pe rit vechi
3 Tradițiile religioase primează la Crăciunul pe rit vechi 2026
4 Obiceiurile diferă
5 Cum sărbătoresc lipovenii
6 Bucate delicioase
- 6.1 Ce se mănâncă

Respectând cu stricteţe calendarul ortodox pe stil vechi, lipovenii, rușii, sârbii, ucrainienii, armenii și macedonenii celebrează sărbătorile sfinte de peste an, cu excepţia Învierii Domnului, la o diferenţă de 13 zile faţă de restul creştinilor ortodocşi. Așa se face că data de 13 ianuarie este Ajunul Revelionului pentru ei, în vreme ce pe 7 ianuarie se sărbătorește Crăciunul pe rit vechi 2026.

De ce sărbătorim la date diferite

Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Georgiană, Biserica Ortodoxă Ucraineană și calendariștii vechi greci au continuat să folosească anume calendarul iulian pentru datele fixe. Dar sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi 2026 și în ceilalți ani după calendarul gregorian, la data de 7 ianuarie, până în anul 2100.

Tot acum se celebrează Tăierea după trup a Mântuitorului, eveniment marcat în calendarul creștin-ortodox pe 1 ianuarie, odată cu ziua Sfântului Vasile cel Mare. Este vorba despre momentul în care pruncul Iisus și-a primit numele, după legea evreiască, după ce a fost circumcis, la 8 zile de la naștere.

Ce anume face această diferență? Ei bine, cauza este adoptarea calendarelor diferite, gregorian și iulian. Înainte de Hristos, existau două sisteme de calculare a timpului unui an. Unul le aparținea egiptenilor, mai corect, dar nu perfect, de 365 zile. Altul era al romanilor, de 355 zile. Însă, rămânea anual o diferență de timp de zece zile între aceste două sisteme și chiar între fiecare dintre ele și calendarul solar.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

TVR a anunțat deschiderea înscrierilor pentru Eurovision 2026. România participă la concurs după o pauză de doi ani

Cine și cum sărbătorește

Țările din Europa Răsăriteană au adoptat calendarul gregorian până în 1923. Însă bisericile naționale ortodoxe folosesc în continuare calendarul iulian. La Conferința ortodoxă de la Constantinopol din mai 1923, a fost propus un calendar iulian revizuit. Acest calendar este format dintr-o parte solară, care este și va fi similară cu calendarul gregorian până în anul 2800 și o parte lunară, cu ajutorul căreia se calculează astronomic Paștele la Ierusalim.

Toate bisericile ortodoxe au refuzat partea lunară, continuând astfel sărbătorirea Paștelui conform calendarului iulian, (Biserica Ortodoxă Finlandeză îl folosește pe cel gregorian pentru sărbătorirea Paștelui). Așadar, principala diferență dintre calendarele iulian și gregorian este că un an mediu în calendarul iulian este de 365,25 zile, în timp ce un an mediu în calendarul gregorian este de 365,2425 zile.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Viorica de la Clejani vrea să își cumpere casă în Dubai, lângă copiii ei, deși este în scandal cu Fulgy: „Mă mut în curând. Vorbesc serios. Treaba lui Ioniță dacă vrea să rămână patriot”

Calendarul gregorian este calendarul normal pe care îl folosim în prezent pentru a determina data. Calendarul iulian a fost folosit din 46 î.Hr. până în 1582. A fost înlocuit cu calendarul gregorian. În iulian, a existat un an bisect la fiecare patru ani. Conform calendarului gregorian, un an care este exact divizibil cu 4 este un an bisect. În calendarul gregorian un an care este divizibil 100 este un an bisect numai dacă este și exact divizibil cu 400.

Cine petrece pe rit vechi

Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă și Biserica Sârbă, precum și Mănăstirile din Sfântul Munte Athos, cu exceptia Vatopedului, se numesc „pe stil vechi”. Și asta pentru că prăznuiesc toate sărbătorile după vechiul calendar, adica după „stilul vechi”.

Printre cei care sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi se numără mai multe biserici ortodoxe și comunități creștine din întreaga lume. În mod specific, această tradiție este respectată de bisericile ortodoxe din Rusia, Serbia, Ucraina, Georgia, Macedonia de Nord, și de anumite biserici ortodoxe din Muntenegru, Moldova și Belarus.

De asemenea, ortodocșii din Țările Baltice și din unele regiuni ale Poloniei continuă să respecte acest calendar. Comunitățile creștine din Orientul Mijlociu, precum unele biserici din Egipt (copți) și Etiopia, celebrează Crăciunul pe rit vechi 2026 și nu numai. În aceste regiuni, tradițiile locale și semnificația religioasă a sărbătorii se îmbină pentru a marca Nașterea Domnului.

Tradițiile religioase primează la Crăciunul pe rit vechi 2026

Pentru comunitățile care îl sărbătoresc, Crăciunul pe rit vechi 2026 este o ocazie specială de a-și reafirma credința și identitatea culturală. Această sărbătoare continuă să fie un punct central al vieții religioase și sociale în aceste regiuni. Crăciunul pe rit vechi 2026 și Anul Nou nu sunt doar prilej de distracţie la ortodocșii de rit vechi. Acestea sunt, în primul rând, sărbători sfinte, când se merge la biserică.

Iar, din bătrâni, cuvântul lui Dumnezeu, propovăduit de Batuşka (preotul paroh), este literă de lege. Potrivit tradițiilor străbune, nu exista obiceiul de a face cadouri de Crăciun sau de a împodobi brad. Acum se face asta, datorită amalgamului de tradiții din familiile multiculturale.

Pentru acești credincioși, Crăciunul este precedat de o perioadă de post strict, care simbolizează purificarea sufletească. Ziua de Crăciun este marcată prin slujbe solemne în biserici, colinde tradiționale și mese festive care reunesc familiile. Deși tradițiile variază de la o regiune la alta, elementul comun al Crăciunului pe rit vechi este accentul pus pe spiritualitate și respectarea obiceiurilor transmise din generație în generație.

În ajunul Crăciunului, credincioșii se adună în biserici pentru Liturghia de la miezul nopții. Reprezintă momentul în care se celebrează nașterea lui Isus Hristos. Este o tradiție importantă pentru ortodocșii pe rit vechi care sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie.

În timpul slujbei, credincioșii aprind lumânări și cântă colinde speciale la Crăciunul pe rit vechi 2026 și în toți anii. În cadrul slujbei, credincioșii participă la citirea Evangheliei despre nașterea lui Iisus Hristos. Pe nou sau pe vechi, Crăciunul este asociat cu unele dintre cele mai frumoase tradiții de iarnă – colinda și mersul cu steaua.

Obiceiurile diferă

Sărbătorirea Crăciunului pe ritul vechi se bazează pe tradiții și obiceiuri care au fost transmise de-a lungul generațiilor și care au rădăcini adânc înrădăcinate în cultura și credințele creștine ortodoxe. Aceste tradiții și obiceiuri diferă în unele aspecte de cele ale Crăciunului pe rit nou, fiind influențate de specificul fiecărei țări sau regiuni în care este sărbătorită această variantă a Crăciunului.

Una dintre tradițiile cele mai îndrăgite ale Crăciunului pe rit vechi este pregătirea Postului Crăciunului, care în calendarul iulian începe la 28 noiembrie și durează 40 de zile. Acest post are o semnificație spirituală puternică și reprezintă pregătirea sufletului și a trupului pentru nașterea lui Isus Hristos. În această perioadă, credincioșii ortodocși respectă un regim alimentar strict și se abțin de la consumul de carne și produse lactate.

În ajunul Crăciunului, credincioșii se adună în biserici pentru cunoscuta Liturghie de la miezul nopții. Slujba este plină de tradiții și simboluri specifice și evocă bucuria și veselia sărbătorii. După încheierea slujbei, credincioșii se întorc în casele lor și încep sărbătoarea propriu-zisă.

Un alt obicei specific Crăciunului pe rit vechi este colindatul. Credincioșii merg din casă în casă în seara de Crăciun și colindă, aducând cu ei binecuvântarea Crăciunului și aducând bucurie sărbătorii în fiecare casă pe care o vizitează. Colindatul este însoțit de cântece speciale de Crăciun care evocă nașterea lui Isus Hristos și aduc binecuvântări asupra gospodăriilor vizitate.

Un alt aspect interesant al Crăciunului pe rit vechi este bogăția puilor. În unele comunități, în seara de Crăciun credincioșii aduc cu ei pui vii pe care îi pun într-un colț al bisericii sau în curtea acesteia. Această tradiție are o semnificație specifică și simbolizează darul vieții și fertilitatea, aducând speranță și prosperitate pentru noul an.

Cum sărbătoresc lipovenii

Din nici o casă nu lipseşte un şaleiki', şalul înflorat, viu colorat, din portul tradiţional lipovenesc. Acesta e pus la loc de cinste, păstrat cu sfinţenie din generaţie în generaţi. Căci e purtat pe umeri la zile de sărbătoare, până în clipa când le acoperă faţa celor ce trec în nefiinţă. Când un lipovean păşeşte în casa altuia, chiar înainte de a da bineţe, caută din priviri icoana sfântă a casei şi îşi face de trei ori semnul crucii. Şi asta pentru că nu e casă în care icoana să nu fie la vedere. Abia apoi îi salută pe ceilalţi şi încep să stea de vorbă.

Ajunul Crăciunului este un moment important. Cum treaba e gata, urmează baia de aburi, aromată, un fel de saună. Trupul nu e doar spălat în urma unei astfel de băi, ci şi călit. Și asta cu ajutorul unor măturiţe din stejar, ce pun sângele în mişcare după ce loveşti uşor pielea cu ele. Îmbrăcaţi apoi cu straiele din portul tradiţional, lipovenii se îndreaptă către biserică.

Slujba ţine până târziu, dar asta nu-i împiedică a doua zi să revină, de dimineaţă, în lăcaşul sfânt. Abia după slujbă începe sărbătoarea. Puţini mai sunt aceia care ştiu colinda tradiţională. Căci este una singură, strict religioasă, foarte lungă şi greu de memorat, în limba rusă. Dar până nu se cântă colinda, nu se așează la masa de Crăciun.

Abia după aceea cete de tineri, fetele cu şaluri pe cap şi îmbrăcate frumos, iar băieţii cu cămăşi tradiţionale, merg la familiile din parohie să le colinde, fiind apoi poftiţi la masă. Cât despre anul nou, acesta chiar nu reprezintă decât sărbătoarea Sfântului Vasile, când trupul, sufletul şi casa se curăţă de tot ce-i rău şi vechi.

Bucate delicioase

Că diferă data sărbătorilor, că obiceiurile sunt altele, nu contează. Bucatele tradiționale sunt care mai de care mai fățoase și mai gustoase. Cina sfântă constă într-o masă cu preparate de post, servită în ajunul Crăciunului. În unele regiuni se pregătesc 12 feluri de mâncare, simbolizând cei 12 apostoli. Postul Crăciunului pentru ortodocșii pe rit vechi începe pe data de 28 noiembrie, cu 40 de zile înainte de ziua de Crăciun.

Lipovenii de pe la noi se desfată cu jarkovia', o mâncare ce necesită măiestrie în arta culinară. Căci numai carnea de pe pulpa porcului se potriveşte cu mirodeniile cu care se combină castraveţii, neapărat muraţi în saramură. Nici lapşa' nu e mai prejos. Că deh, doar muncesc gospodinele la tăiţeii fini, obligatoriu făcuţi în casă, încă din perioada postului. Este vorba despre zeama de găină', o supă specifică, numai pe masa de sărbătoare a lipovenilor putând fi întâlnită.

În Ajunul Crăciunului, gospodinele din Republica Moldova coc din aluat „crăciunelul', un colac mic în forma cifrei opt, dar și „ajunelul', care nu completează optul, adică doar vestește apropierea ajunului Nașterii Domnului. Acești doi colaci se agață, împreună cu flori de busuioc, la icoană și se țin până la Sfântul Gheorghe.

Pentru ucrainenii din Maramureş, tradiţia cere ca pe masa de Crăciun să fie aşezate nouă feluri de mâncare, ce simbolizează bogăţia de peste an. Cea mai importantă mâncare este hrebleanca, o mâncare făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De asemenea, de pe masă nu poate lipsi grâul fiert, simbol al roadelor bogate, sau peştele. De menţionat și obiceiul ca picioarele mesei să fie legate cu un lanţ care rămâne aşa până la Boboteaza pe stil vechi. Și asta pentru ca binele să rămână în casă. Dintre deserturile tradiţionale ale ucrainenilor de Crăciun se distinge grâul fiert cu nucă sau mac, totul fiind îndulcit cu miere, dar şi gogoşile umplute cu gem.

Ce se mănâncă

Pentru sârbii din Banat, Crăciunul este întâmpinat cu preparate din peşte, cu purcel la proţap. Vedeta mesei este o plăcintă denumită cesniţa, cu multă nucă şi miere. Înainte de a coace această plăcintă, în interiorul ei se pun două monede, existând credinţa că acei care le vor găsi vor avea noroc tot anul.

Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni din Delta Dunării sau din zona Brăilei include, pe lângă preparatele din porc, bucate specifice. Este vorba despre haladet, o piftie specială, care se serveşte cu hrean, pe lângă lapşa și sărmăluţe. Nu lipseşte peştele, care se regăseşte în ciorba de perişoare sau chifteluţe. La desert se serveşte cozonac cu nucă şi colţunaşi cu brânză. La Jurilovca, felul principal de mâncare de Crăciun este gâscă umplută cu mere.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: Enciclopedia României, wikipedia.org, crestinortodox.ro, RRI.ro,

Citește și Când se spală rufe după Revelion

Cel mai nou VIDEO