De ce te balonezi după masă

Cuprins

1 De ce te balonezi după masă
2 Cum scapi de balonare
3 Când e cazul să mergi la medic

Tocmai pentru că avem de-a face cu una dintre problemele frecvente ale zilelor noastre, suntem bombardați și cu o sumedenie de reclame la tot felul de produse dedicate. Și le probăm pe rând, considerând că ne facem bine. Mâncăm hrană sănătoasă, zicem noi, și tot avem de suferit. Nici nu terminăm bine de mâncat că presiunea din zona abdominală își face simțită prezența. Iar disconfortul e greu de ignorat.

De cele mai multe ori, această umflare abdominală instantanee nu este semnul unei boli grave și nici nu înseamnă că ai pus câteva kilograme în mai puțin de o oră. Balonarea este reacția directă a sistemului digestiv la o serie de mici obiceiuri zilnice pe care le considerăm complet inofensive. Dar acestea pun o presiune uriașă pe stomacul și pe intestinele noastre. Așa că e cazul să lăsăm la o parte rușinea, să privim cu detașare ce se întâmplă în burtă după ce mâncăm. Și să descoperim ce ne poate reda lejeritatea și starea de bine.

Hrana sănătoasă poate fi o cauză

Dacă faci parte dintre cei care respectă cu sfințenie regulile alimentației sănătoase, nu ar trebui să te întrebi de ce te balonezi după masă. Da, e drept că peste tot auzim că salatele crude și legumele proaspete reprezintă secretul unei vieți lungi și al unui corp de invidiat. Și ne umplem farfuriile cu spanac crud, broccoli, varză kale, conopidă și tot felul de microplante, convinși că facem cea mai bună alegere pentru sănătatea noastră. Însă, o salată din legume crude, consumată la prânz, poate fi o adevărată piatră de moară pentru stomac.

Legumele crude conțin cantități mari de fibre insolubile și celuloză. Iar acestea au o structură dură, pe care organismul nu o poate digera fără efort. În plus, legumele din familia cruciferelor, precum varza, broccoli, conopida sau varza de Bruxelles, conțin un carbohidrat complex numit rafinoză. Organismul uman nu deține enzima necesară pentru a digera rafinoza în stomac sau în intestinul subțire. Prin urmare, aceasta ajunge intactă în intestinul gros. Acolo, bacteriile benefice o consumă cu entuziasm, producând gaze în cantități industriale.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată casa în care locuiește Loredana. E situată în nordul Capitalei, are o curte spectaculoasă, împrejmuită cu brazi înalți și interioare de lux

Dar asta nu înseamnă că trebuie să renunți la legume! E necesar doar să le schimbi textura. Un pic de gătire în prealabil face minuni. Gătitul la abur, coacerea ușoară la cuptor sau sotarea lor în puțin ulei de măsline înmoaie fibrele dure. Și descompune o parte din carbohidrații complecși. Iar asta le face mai ușor de digerat de către stomac.

Grăsimile și prăjelile lenevesc digestia

Un alt factor declanșator al balonării după masă este prezența grăsimilor prăjite și a sosurilor grele pe bază de smântână, maioneză sau cantități mari de unt. Deși sunt extrem de gustoase, grăsimile necesită cel mai lung timp de digestie. Atunci când mănânci o masă bogată în grăsimi saturate sau prăjeli, viteza cu care stomacul își golește conținutul spre intestine scade considerabil. Mâncarea rămâne blocată în stomac ore în șir. Și dă acea senzație neplăcută de preplin, cu greață ușoară și extindere abdominală.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată casa Andreei Raicu din centrul Capitalei. E o vilă imensă, cu terasă și mobilier din catifea

Când grăsimile sunt combinate cu carbohidrați rafinați, efectul de balonare se dublează. O porție mare de cartofi prăjiți sau de paste cu sos de smântână și carne sunt adevărate poveri. Carbohidrații încep să fermenteze în timp ce așteaptă ca grăsimile să fie procesate. Și generează o cantitate uriașă de gaze.

De menționat că nu este reccomandată eliminarea completă și definitivă a grăsimilor din alimentație. Important este să le alegi pe cele sănătoase și ușor de procesat. Uleiul de măsline extravirgin presat la rece, avocado sau semințele presărate cu măsură sunt aliați ai sănătății. Evită prăjelile scufundate în ulei și sosurile grele, mai ales la mesele principale din timpul zilei.

Contează cât de repede mănânci

Trăim într-o lume în care totul se desfășoară pe fugă, într-un ritm alert. Așa că pauza de prânz e uneori doar în teorie. Și mâncăm în timp ce răspundem la e-mailuri sau terminăm ceva ce trebuie predat mai devreme decât era planificat. Înfulecăm totul în grabă, într-o cursă contra cronometru în care mestecatul devine o simplă formalitate. Or, tocmai această viteză necontrolată este de departe principalul generator de balonare. Când mănânci rapid, nu înghiți doar mâncare, ci și cantități uriașe de aer. În termenii medicali, acest fenomen poartă numele de aerofagie. Și se traduce prin faptul că pur și simplu că îți umpli stomacul cu o combinație de mâncare și bule de aer care nu au unde să se ducă.

Pe lângă aerul înghițit pe nemestecate, mâncatul în grabă privează sistemul digestiv de primul și cel mai important pas al procesului, masticația. Dinții au rolul de a mărunți mâncarea. Iar saliva conține enzime esențiale care încep descompunerea carbohidraților încă din cavitatea bucală. Atunci când trimiți în stomac bucăți de mâncare aproape nemestecate, îi ceri stomacului să facă o muncă grea, pentru care nu este echipat corespunzător.

Stomacul va trebui să secrete mai mult acid și va reține mâncarea o perioadă mult mai lungă pentru a o putea procesa. În tot acest timp, alimentele încep să fermenteze, eliberând gaze care umflă abdomenul ca pe un balon pregătit de petrecere. Încetinirea ritmului este leacul suprem. Lasă furculița pe masă după fiecare înghițitură. Și mestecă fiecare îmbucătură de măcar 20 de ori înainte de a o înghiți. Pot părea sfaturi dintr-un almanah desuet, dar reprezintă unul dintre cele mai eficiente tratamente anti-balonare. Încearcă-le și nu te vei mai întreba de ce te balonezi după masă.

Guma de mestecat ne păcălește

Din dorința de a avea respirația mereu proaspătă și a ne proteja sănătatea orală, apelăm frecvent la guma de mestecat. Dar acest obicei aparent inofensiv este un factor declanșator pentru balonare. Mestecatul gumei trimite un semnal fals creierului. El crede că urmează să primească o nouă cantitate de mâncare. Ca urmare, stomacul începe să secrete acid gastric în gol. În același timp, procesul continuu de mestecare te face să înghiți cantități mici dar constante de aer. Și acestea ajung direct în stomacul deja plin după masă.

Mai mult decât atât, majoritatea gumelor de mestecat fără zahăr conțin îndulcitori artificiali precum sorbitolul, xilitolul sau dioxidul de manitol. Acești alcooli din zahăr sunt extrem de greu de procesat de către organismul uman. Ei ajung aproape neatinși în intestinul gros. Acolo, bacteriile din microbiom se năpustesc asupra lor într-un proces intens de fermentație, generând cantități impresionante de gaz. Dacă vrei o respirație proaspătă după masă, înlocuiește guma cu o clătire rapidă cu apă de gură. Sau mestecă niște frunze proaspete de mentă sau pătrunjel ori câteva cuișoare. Și un ceai călduț de fenicul sau ghimbir pot avea efecte benefice.

Băuturile carbogazoase ne joacă feste

Paharul de apă minerală carbogazificată rece, sucul acidulat sau berea spumantă par alegerea perfectă pentru a însoți o masă copioasă. Ne spunem că efervescența ajută digestia și ne oferă o senzație instantanee de prospețime. Numai că se comportă exact pe dos. Toate acele bule drăgălașe care îți gâdilă cerul gurii sunt, de fapt, dioxid de carbon pur. Când bei o băutură carbogazoasă în timpul mesei, îți introduci cu bună știință gaz în tubul digestiv.

Gazul respectiv se extinde rapid în mediul cald din stomac, creând o presiune internă imediată. O parte din el va încerca să iasă prin râgâituri necontrolate, dar restul va merge mai departe în intestine. Și va provoca zgomote ciudate, crampe și acea extindere vizibilă a taliei de care încerci să scapi. Dacă bei cantități mari de lichide în timpul mesei, chiar și apă plată, nu faci altceva decât să diluezi sucurile gastrice. Or, toccmai ele sunt necesare pentru descompunerea eficientă a proteinelor și grăsimilor. Când acidul gastric devine prea diluat, alimentele rămân blocate mai mult timp în stomac, favorizând din nou fermentația.

Drept urmare, ideal este să te hidratezi bine cu jumătate de oră înainte de masă. Și să aștepți cel puțin o jumătate de oră după ce ai terminat de mâncat pentru a bea o cantitate mai mare de apă. În timpul mesei, limitează-te la mici înghițituri de apă plată la temperatura camerei, doar atât cât să îți umezești gâtul.

Atenția la masă contează

Un alt obicei foarte prost al zilelor noastre este cel de a mâncca în fața unui ecran. Fie că ne uităm pe telefon, fie la TV sau în fața computerului, mâncăm distrași de la ceea ce facem. Iar asta ne afectează profund digestia. Atunci când creierul este concentrat pe un ecran, el uită să mai fie atent la procesul hrănirii. Căci digestia nu începe în stomac, ci în creier. Doar privind mâncarea, simțindu-i aroma și anticipând gustul, creierul trimite semnale către sistemul digestiv pentru a pregăti sucurile gastrice și enzimele necesare. Atunci când mănânci pe pilot automat, acest semnal neurologic este extrem de slab.

Stomacul nepregătit primește mâncare fără să fi secretat suficiente enzime. Iar asta duce la o digestie lentă, îngreunată și însoțită inevitabil de acumulări de gaze. În plus, atunci când nu ești atent la ceea ce mănânci, pierzi complet semnalele de sațietate pe care ți le trimite corpul. Mănânci mai mult decât ai nevoie. Iar un stomac supraîncărcat va fi întotdeauna balonat și se va revolta. Așa că încearcă să transformi mesele într-un mic ritual de prezență. Închide laptopul, pune telefonul deoparte și oferă-ți câteva minute în care să te bucuri exclusiv de mâncarea din farfurie. Corpul tău va procesa hrana mult mai ușor. Iar senzația de greutate de după masă va deveni o simplă amintire.

Stresul cronic ne îmbolnăvește

Poate ai observat că, în zilele extrem de aglomerate, pline de tensiune și chiar de anxietate, balonarea apare chiar și după ce mănânci lucruri extrem de simple, cum ar fi un orez fiert sau o supă clară. Și nu e de mirare de ce te balonezi după masă. Este consecința directă a legăturii strânse dintre creier și sistemul digestiv. Intestinele noastre sunt îmbrăcate într-o rețea masivă de neuroni, numită sistemul nervos enteric sau al doilea creier al corpului.

Când organismul este stresat, intră în modul ancestral de „luptă sau fugi'. Și eliberează hormonii cunoscuți drept cortizol și adrenalină. În această stare de alertă, creierul consideră că digestia nu este o prioritate vitală. Și redirecționează sângele dinspre stomac și intestine spre mușchi și inimă. Ca urmare, procesul de digestie se blochează sau devine haotic. Producția de enzime scade, mișcările intestinale încetinesc sau devin spastice. Iar bariera intestinală devine mai sensibilă.

În acest context, orice cantitate mică de gaz normal din intestine va fi percepută ca un disconfort acut. Așadar, înainte de a te așeza la masă, oferă-ți un minut pentru a-ți reseta starea ta mentală. Respiră adânc, expiră și lasă grijile la o parte. Câteva clipe de relaxare conștientă pot face minuni pentru capacitatea stomacului tău de a procesa hrana în liniște.

Odihna după masă nu e bună

Există o vorbă din bătrâni potrivit căreia „fie boierul cât de mic, după masă, doarme un pic'. Ei bine, acest obicei strămoșesc nu mai e deloc de actualitate. Știm cu toții că, după o masă copioasă, tentația de a te prăbuși pe canapea sau de a sta nemișcat pe scaunul de la birou este uriașă. Simți cum te cuprinde toropeala și corpul îți cere odihnă. Din păcate, poziția șezând sau întins imediat după ce ai mâncat este o invitație deschisă la balonare și reflux gastroesofagian. În plus, metabolismul este afectat simțitor.

Mijlocul cel mai simplu de a stimula motilitatea intestinală și de a preveni acumularea de gaze este mișcarea ușoară. Asta nu înseamnă să te apuci de excerciții imediat după masă. Dar o plimbare lejeră, de 10-15 minute, îți va ajuta digestia și îți va limpezi și mintea. Plimbarea după masă ajută la deplasarea alimentelor prin tubul digestiv, accelerează golirea stomacului și ajută la eliminarea naturală a bulelor de aer prin mișcarea mușchilor abdominali. În plus, o mică ieșire în aer liber îți va regla nivelul de zahăr din sânge și îți va reda energia pentru restul zilei.

Cum scapi de balonare

Chiar dacă știi de ce te balonezi după masă, tot ai nevoie de remedii pentru această problemă. Și sunt, din fericire, mici trucuri care îți salvează abdomenul. Ceaiurile din plante aromatice sunt aliate de nădejde în lupta cu balonarea. Ceaiul de mentă conține mentol, un compus cu efect antispasmodic dovedit. Acesta relaxează mușchii netezi ai tubului digestiv și permite gazelor să se elibereze rapid. Ceaiul de fenicul, chimen sau anason este renumit, încă din Antichitate, pentru proprietățile carminative Și este ideal de băut după o masă mai grea.

Ghimbirul este un alt ingredient miraculos pentru stomac. Puțin ghimbir proaspăt ras, infuzat în apă caldă cu o picătură de lămâie, stimulează producția de enzime digestive. Și accelerează golirea stomacului, eliminând rapid senzația de greutate. De asemenea, poți apela la un automasaj abdominal blând. Așază-te confortabil pe spate și folosește palmele pentru a masa abdomenul în sensul acelor de ceasornic, urmărind traseul natural al colonului. Acest gest simplu și relaxant ajută la ghidarea bulelor de aer captive spre ieșire și reduce presiunea dureroasă din zona ombilicală.

Reîmprietenește-te cu corpul tău și bucură-te de hrană! Învață să-ți asculți corpul, să îi respecti ritmul natural și să renunți la obiceiurile care îi îngreunează munca. Tratează-ți masa ca pe o pauză de la agitația zilei, ca pe un ritual de atenție, bucurie și respect față de propriul corp. Alege mâncăruri gătite simplu, mestecă încet, bucură-te de arome și oferă-ți câteva minute de mișcare ușoară după ce ai terminat.

Când e cazul să mergi la medic

Balonarea sau meteorismul abdominal este, cum am spus deja, un simptom foarte frecvent. În majoritatea cazurilor, cauza este de natură alimentară sau funcțională. Doar că, atunci când balonarea este persistentă, severă sau însoțită de alte simptome, poate semnala prezența unei afecțiuni medicale serioase. Este recomandat să consulți un medic specialist gastroenterolog dacă balonarea este însoțită de scădere involuntară și rapidă în greutate, durere abdominală severă sau persistentă, prezența sângelui în scaun sau scaune de culoare neagră, febra persistentă, greață și vărsături repetate, diaree cronică sau modificări bruște ale tranzitului intestinal la persoane de peste 50 de ani.

Există mai multe boli, unele care nu au nimic de-a face cu tractul digestiv, care pot avea ca simptom balonarea după masă.

Boli și tulburări ale aparatului digestiv

Sindromul de Intestin Iritabil (SII) este una dintre cele mai frecvente cauze de balonare cronică. Se asociază cu dureri abdominale, crampe și tulburări de tranzit (diaree, constipație sau alternanță între ele). Și constipația cronică are acest efect neplăcut. Când materiile fecale stagnează în colon, bacteriile fermentează pe o perioadă mai lungă, generând gaze în exces și distensie abdominală. Suprapopularea bacteriană a intestinului subțire se caracterizează prin prezența unei cantități anormale de bacterii în intestin. Acestea fermentează carbohidrații prematur, producând cantități mari de gaze.

Boala celiacă este o afecțiune autoimună declanșată de ingestia de gluten (proteină din grâu, secară, orz). Afectează mucoasa intestinului subțire și cauzează balonare, diaree cronică, pierdere în greutate și malabsorbție. Bolile Inflamatorii Intestinale (BII), Boala Crohn și colita ulcerativă provoacă inflamație cronică la nivelul tractului digestiv. Se traduce prin balonare, scaune cu sânge sau mucus, dureri abdominale severe și febră. Gastrita și ulcerul peptic creează mari probleme. Inflamația sau leziunile la nivelul mucoasei stomacului pot încetini evacuarea gastrică. Și provoacă senzație de preplin, arsuri și balonare în partea superioară a abdomenului.

Infecția cu Helicobacter pylori, o bacterie gastrică, poate duce la inflamații ale stomacului și afectează digestia, provocând adesea balonare și greață. Refluxul gastroesofagian poate determina aerofagia pentru a calma arsurile, ducând la balonare. Insuficiența pancreatică exocrină face ca pancreasul să nu mai secrete suficiente enzime digestive. Și duce la digestia incompletă a grăsimilor și carbohidraților, urmată de fermentație și balonare. Litiaza biliară (pietre la fiere) sau dischinezia biliară afectează emulsionarea grăsimilor, provocând balonare, în special după mese bogate în grăsimi.

Intoleranțe și sensibilități alimentare

Intoleranța la lactoză înseamnă lipsa sau deficitul enzimei lactază. Și împiedică digestia zahărului din lapte (lactoza), care ajunge în colon și fermentează. Intoleranța la fructoză este dificultatea de a absorbi corect zahărul din fructe, miere sau siropuri. Sensibilitatea non-celiacă la gluten se manifestă asemănător cu boala celiacă, dar cei care suferă nu au modificări ale mucoasei intestinale și nici markeri autoimuni.

Afecțiuni ginecologice și hormonale

Sindromul Premenstrual (SPM) și menstruația creează dezechilibre. Modificările nivelurilor de estrogen și progesteron din timpul ciclului menstrual determină retenție de apă și încetinirea tranzitului intestinal. Endometrioza este prezența țesutului endometrial în afara uterului (pe intestine sau ovare). Și provoacă inflamație, dureri pelvine și balonare severă. Sindromul Ovarelor Polichistice duce la dezechilibre hormonale care pot afecta motilitatea digestivă. Retenția de lichide și balonarea sunt consecințe firești. Chisturile ovariene mari pot exercita presiune pe organele vecine, cauzând senzație de umflare sau plinătate pelvină. În sarcină, nivelul crescut de progesteron relaxează mușchii netezi, încetinind digestia. Și, pe măsură ce sarcina avansează, uterul mărit exercită presiune fizică pe intestine.

Boli sistemice și metabolice

Deficitul de hormoni tiroidieni încetinește întregul metabolism, inclusiv motilitatea intestinală, ducând la constipație și balonare cronică. Obezitatea poate crește presiunea intraabdominală și afectează motilitatea digestivă. Insuficiența cardiacă, ciroza hepatică sau insuficiența renală pot determina acumulare de lichid în cavitatea abdominală. Acest fenomen poartă numele de ascită. Și este adesea confundată de pacienți cu o balonare generată de gaze.

Anumite tipuri de cancer

Deși mai rare, există situații în care balonarea persistentă, instalată recent și care nu cedează, poate fi un semnal de alarmă pentru cancerul ovarian. Unul dintre cele mai timpurii și constante simptome ale cancerului ovarian este balonarea persistentă și neexplicată, însoțită de senzație rapidă de sațietate și dureri pelvine. În cancerul colorectal, tumora poate bloca parțial sau total lumenul intestinal. Și împiedică evacuarea gazelor și a materiilor fecale. Cancerul gastric sau de pancreas afectează direct digestia și evacuarea alimentelor.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: clevelandclinic.org, nhs.uk, stvincents.org, summithealth.com

Citește și Ce este batch cooking și cum îți poate simplifica mesele săptămânale

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News