Izvorul Tămăduirii, semnificație și obiceiuri. Ce nu se face astăzi, în Vinerea Luminată

CITESTE TOATA REVISTA VIVA! MARTIE, GRATIS, AICI!

Cuprins

1 Ce semnifică Izvorul Tămăduirii
2 Izvoare tămăduitoare în România
3 Tradiții și obiceiuri de Izvorul Tămăduirii
4 Ce nu se face astăzi, în Vinerea Luminată, de Izvorul Tămăduirii

Credincioşii vin în această zi la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută şi sub numele de Aghiasma Mică, ce poate fi băută tot timpul anului, nu ca apa de la Botobează, care are un ritiual de folosire mai restrictiv.

Ce semnifică Izvorul Tămăduirii

Izvorul Tămăduirii este praznicul care datează din a doua jumătate a primului mileniu creștin. Sărbătoarea arată puterea vindecătoare a Mântuitorului, numit în cântările sfinte din biserică și Izvorul vieții', dar și minunea Maicii Domnului, numită Izvor al tămăduirilor' sau Izvor purtător de viață'.

În ziua Praznicului se pomenește sfințirea bisericii numite „Izvor dătător de viață” sau „Izvorul Tămăduirii de la Constantinopol”, zidită în secolul al V-lea de împăratul Leon, apoi rezidită de împăratul Justinian și de împărații Vasile Macedoneanul și Leon cel Înțelept.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Imagini rare cu Viorica Dăncilă din tinerețe, din perioada în care l-a adoptat pe fiul ei. Era brunetă și avea părul ondulat

Potrivit legendelor, înainte de a fi împarat, Leon cel Mare se plimba printr-o pădure din apropierea Constantinopolului, acolo unde s-a întâlnit cu un orb. Acesta din urmă îi cere lui Leon cel Mare apă, dar și ajutor pentru a ajunge în cetate. Dupa ce a căutat apa în apropiere, Leon a auzit și glasul Maicii Domnului, iar la îndemnul acesteia a găsit un izvor din care i-a dat orbului să bea. După ce a băut, orbul s-a vindecat de orbirea sa.

Când Leon a ajuns împărat, drept mulțumire adusă Maicii, a zidit o biserică în apropiere de Constantinopol, deasupra izvorului unde Maica Domnului săvârșise o minune. Actuala biserică a Izvorului Tamaduirii din Istanbul datează din secolul al XIX-lea, iar izvorul cu apa tămăduitoare există și astăzi în paraclisul de la subsolul acesteia.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Ce pensie primește Liliana Grădinaru, soacra lui Nicușor Dan. A lucrat 45 de ani în învățământ: „Este respectată în comună”

Icoana Izvorului Tămăduirii o arată pe Maica Domnului cu mâinile în rugăciune, într-un bazin asemănător cu o cristelniță, vasul în care primim Taina Botezului, și pe Hristos purtat la pieptul Ei, Mântuitorul fiind viața bisericii, iar Maica Domnului, prin puterea harului primit de la Hristos devine izvor purtător de viață.

Citește și: Rugăciuni pentru vise urâte și coșmaruri

Citeste si: Câte nume are Maica Domnului

Izvoare tămăduitoare în România

Mănăstirea Ghighiu este cunoscută nu doar prin icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, adusă aici în anul 1958, ci şi prin izvorul ei tămăduitor.

La Mănăstirea Dervent, pe locul unde Sfântul Apostol Andrei a făcut o minune, există un alt izvor cu apă vindecătoare.

Un alt loc cu apă vindecătoare este Mănăstirea Horaicioara, dar şi Mănăstirea Prislop. Pelerini din toata ţara vin la aceste mănăstiri să ia apă vindecătoare.

Tradiții și obiceiuri de Izvorul Tămăduirii

Cel mai important obicei al zilei: slujba de sfințire a apei, Agheasma Mică.

În ziua praznicului, în toate bisericile și mănăstirile ortodoxe, după oficierea Sfintei Liturghii, preotul săvârșește slujba de sfințire a apei, care se mai numește și Agheasma Mică, după o rânduială adecvată Săptămânii Luminate.

Termenul „aghiasma” vine de cuvantul grecesc „aghiasmos”, care își are originea în cuvantul „aghios”(sfânt). „Aghiasmos” se poate traduce și ca slujba de sfințire, dar și ca apa sfințită. Potrivit tradițiilor, persoanele care beau din apa sfințită sunt protejate de boli și duhuri rele pentru tot anul.

În anumite zone din țară, după slujba din Biserică, preoții obișnuiesc să meargă la casele oamenilor pentru a stropi locuințele cu Agheasma Mică. Se stropesc și animalele, grajdurile, pământurile grădinilor și livezilor din apropierea casei pentru a fi un an rodnic, cu recolte bogate și protejate de grindină.

Este sărbătoare cu cruce roșie în calendar, iar oamenii sunt îndemnați să dea de pomană alimente de dulce oamenilor nevoiași. După sfânta Liturghie, la finalul slujbei, preotul sfințește bucatele care trebuie împărțite.

Vinerea din Săptămâna Luminată mai poartă denumirea și de Vinerea Scumpă sau Fântânița. Potrivit tradițiilor populare, ziua praznicului este considerată cea mai spornică zi din an pentru săpătorii de fântâni, deoarece apele sunt zbuciumate și zgomotoase, iar oamenii pot găsi mai ușor locul pentru o nouă fântănă, citează Digi24.ro.

În unele zone ale ţării, în ziua praznicului Izvorul Tămăduirii, se practică „Jurământul juvenil'. Este o ceremonie pentru tinerii cu vârste cuprinse între 9 şi 14 ani în care aceștia își jură loialitate şi fac schimb de obiecte cu valoare sentimentală.

Ce nu se face astăzi, în Vinerea Luminată, de Izvorul Tămăduirii

Nu se spală rufe și nu se muncește în gospodărie

Chiar dacă este o zi lucrătoare din punct de vedere civil, tradiția ortodoxă interzice activitățile casnice precum spălatul rufelor, datul cu aspiratorul sau dereticatul prin casă. Se consideră că apa are o putere specială în această zi, fiind sfințită prin rugăciunile Maicii Domnului, iar utilizarea ei în scopuri mundane este lipsită de respect.

Fără certuri sau vorbe urâte

Ca în orice zi de mare sărbătoare, este interzis să te cerți sau să rostești cuvinte urâte. Tradiția spune că Izvorul Tămăduirii aduce liniște sufletească și vindecare, iar comportamentele agresive pot „strica' binecuvântarea zilei. Totodată, se recomandă împăcarea cu cei cu care ai fost în conflict și iertarea.

Nu se lucrează pământul

Munca la câmp este o altă activitate interzisă pe 25 aprilie. Se spune că pământul trebuie să „odihnească' în această zi binecuvântată, iar cine sapă sau seamănă poate avea parte de recolte slabe sau boli. Gospodarii care țin la tradiție evită orice activitate agricolă în această zi.

Evită petrecerile și distracțiile excesive

Chiar dacă Izvorul Tămăduirii nu este o zi tristă, ci una a bucuriei și a speranței, sărbătoarea trebuie marcată cu decență și reculegere. Petrecerile zgomotoase sau distracțiile excesive sunt considerate nepotrivite și pot atrage necazuri, potrivit credinței populare.

Nu refuza ajutorul sau pomană

Pe 25 aprilie, oamenii obișnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor adormiți și pentru sănătate. Refuzul unei astfel de ofrande este considerat un gest de rău augur. De asemenea, este bine să ajuți pe cei nevoiași, pentru că orice faptă bună făcută în această zi „se întoarce însutit', potrivit crestinordodox.ro.