Moartea profesoarei din Drobeta Turnu Severin și a fiului ei de doar șapte ani a șocat o țară întreagă. Dincolo de durerea provocată de acest gest extrem, dosarele instanțelor dezvăluie o poveste tensionată, marcată de ani de lupte pentru custodie, acuzații și refuzuri repetate.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE AUGUST, GRATIS, AICI!
Cuprins
Pe 9 septembrie 2025, o profesoară în vârstă de 50 de ani și fiul ei de șapte ani au fost găsiți spânzurați în apartamentul lor din Drobeta Turnu Severin. Descoperirea a fost făcută de sora femeii, îngrijorată că aceasta nu mai răspundea la telefon și nu participase la deschiderea anului școlar. Primele ipoteze ale anchetatorilor indică un posibil gest extrem comis de mamă, pe fondul depresiei și al conflictelor cu fostul soț privind custodia copilului. Iată ce se ascunde, de fapt, în spatele acestei drame teribile!
Drama din viața profesoarei din Drobeta Turnu Severin găsită moartă în casă, alături de fiul ei de 7 ani
Moartea tragică a celor doi a șocat o țară întreagă și mulți s-au întrebat ce a putut-o împinge pe femeie spre un asemenea gest extrem. Conform FANATIK, documentele publicate pe portalul Curții de Apel Craiova arată că între profesoară și tatăl copilului exista un conflict juridic de durată, cu multiple termene și refuzuri repetate din partea mamei de a permite tatălui să-și vadă fiul.
În ciuda hotărârilor judecătorești, femeia a împiedicat constant contactul dintre copil și tată, invocând motive precum comportamentul agresiv al bărbatului sau temerile exprimate de minor. Judecătorii au concluzionat că aceste motive nu erau susținute de probe obiective și că acțiunile mamei afectau grav dezvoltarea copilului.
Custodia, un război fără sfârșit
Dosarul de custodie era încă activ, cu un nou termen programat pentru noiembrie 2025. În instanță, sora profesoarei a declarat că minorul fusese conceput prin fertilizare in vitro și că tatăl nu participase la creșterea lui.
Martora a relatat că se afla în locuința femeii în momentul în care tatăl copilului, însoțit de un alt adult, a venit să-l ia pe băiat. Întâlnirea a degenerat rapid într-un conflict tensionat, cu momente de violență verbală și fizică, care au necesitat intervenția poliției pentru a restabili calmul.
După sosirea autorităților, s-au purtat discuții atât cu copilul, cât și cu tatăl acestuia. Minorul și-a exprimat clar dorința de a rămâne, refuzând să plece împreună cu părintele său. În cele din urmă, tatăl a părăsit locuința însoțit de polițiști, fără a-l lua pe copil.
Profesoara din Drobeta Turnu Severin nu i-a permis tatălui contactul cu copilul
În ciuda hotărârilor judecătorești clare, profesoara din Drobeta Turnu Severin a refuzat în mod repetat să respecte dreptul legal al tatălui de a avea contact cu fiul său. Documentele instanței arată o serie de abateri care au început încă din 26 decembrie 2020, când femeia nu a permis întâlnirea programată între copil și tatăl său, deși aceasta fusese stabilită prin decizie oficială.
Refuzurile au continuat pe 27 februarie și 20 martie 2021, când vizitele au fost din nou blocate, fără justificări acceptate de instanță. În lunile aprilie și mai, situația a escaladat: chiar și în prezența poliției și a executorilor judecătorești, femeia a împiedicat ca minorul să fie însoțit de tatăl său, provocând intervenții oficiale.
Între mai și noiembrie 2021, comportamentul s-a menținut constant, culminând cu incidentul din 29 ianuarie 2022, când profesoara a continuat să obstrucționeze relația dintre copil și tată, în ciuda hotărârilor definitive ale instanței. Aceste acțiuni au fost considerate de judecători ca fiind în detrimentul dezvoltării emoționale a minorului.
:contrast(8):quality(75)/https://www.viva.ro/wp-content/uploads/2025/09/001-cover-2-77-scaled.jpg)
Relația cu tatăl, blocată fără justificare
În analiza cazului, instanța a ajuns la concluzia că argumentele aduse de mamă pentru a împiedica întâlnirile dintre copil și tată nu se bazau pe dovezi solide. Printre explicațiile oferite s-au numărat acuzații privind comportamentul inadecvat al tatălui, fricile exprimate de copil și presupuse lipsuri în modul în care acesta ar fi fost îngrijit. Niciuna dintre aceste afirmații nu a fost susținută de probe convingătoare care să justifice limitarea relației părinte-copil.
Judecătorii au considerat că femeia a acționat cu deplină conștiență asupra consecințelor refuzurilor sale repetate. Prin blocarea accesului tatălui, fie prin gesturi directe, fie prin evitări și tergiversări, aceasta a afectat echilibrul emoțional al minorului și i-a restrâns drepturi esențiale.
Instanța a punctat clar că disputele dintre părinți nu trebuie să interfereze cu legătura copilului cu ambii. Potrivit reglementărilor legale, un copil are dreptul să păstreze relații constante cu ambii părinți, iar acest drept nu poate fi restrâns decât în situații grave, dovedite și care pun în pericol interesul superior al minorului.