Seriale cult – Noii eroi din viaţa noastră

Publicat pe

Un profesor simpatic devenit cel mai înfricoşător traficant de droguri. Un grup de supravieţuitori care încearcă să facă faţă atacurilor zombie. Un soldat american transformat în terorist musulman. Sunt eroii din cele mai populare seriale ale momentului, pe care îi primim seară de seară în casele noastre.

 

Deşi era sfârşitul lunii martie, în feed-ul meu de Facebook apăreau încontinuu status-uri care anunţau: „Winter is coming!. Nu era nici o avertizare meteo, nici vreo de-reglare a climei cauzată de încălzirea globală. Ca şi mine, prietenii mei erau din ce în ce mai nerăbdători, pentru că în curând începea un nou sezon din „Game of Thrones, serialul inspirat din cărţile fantasy ale lui George R.R. Martin, devenite un adevărat cult în toată lumea. Ca jurnalist, am avut ocazia să văd primul episod cu două zile înaintea premierei mondiale a celui de-al patrulea sezon. După ce m-am întors acasă, într-o seară de vineri, l-am avertizat pe prietenul meu, şi el mare fan al serialu-lui, că dacă va face ceva care să mă su-pere zilele acestea, o să îi spun ce se întâmplă în primul episod. Mi-a răspuns imediat cu una dintre cele mai preluate citate din „Game of Thrones: „Nu ştii nimic, Ion Zăpadă! („You know nothing, John Snow!, replică pe care Ygritte, tânăra roşcată din triburile care trăiesc la nord de zid, i-o dă mereu bastardului familiei Stark).

 

Televiziunea şi cultura pop

 

Preluarea unor replici din seriale şi glumele inspirate de cele mai ofertante per-sonaje sunt o metodă de socializare pe care o regăsesc în multe contexte. În pauzele de la serviciu sau atunci când ies în oraş discut cu prietenii despre cum au evoluat personajele în ultimul sezon din „The Walking Dead, ce personaj a mai murit în „Game of Thrones, ce replică aiurită a mai dat Sheldon Cooper în „The Big Bang Theory sau ce idei au mai avut cei din „Mad Men. Pe net pierd ore întregi pe site-uri ca 9gag.com sau Memecenter.com şi râd de fotografiile devenite meme, glu-me virale care sunt preluate şi transformate de internauţi creativi. Cele mai populare seriale fac parte din viaţa de zi cu zi chiar şi după ce închizi televizorul, mai ales în cazul generaţiei Y, tinerii de 20 – 30 de ani, prima generaţie care a crescut cu acces la Internet. Online poţi cumpăra tot felul de produ-se imprimate cu personajele preferate din seriale TV: hanorace pe care scrie „Bazinga!, expresia preferată a lui Shel-don din „The Big Bang Theory, pahare, huse de telefon sau pandantive cu „Game of Thrones, tricouri cu Walter White, profesorul de chimie devenit producător de droguri din „Breaking Bad, sau gentuţe şi agende inscripţio- nate cu logo-ul „Mad Men, serialul despre lumea publicitarilor în anii 60. Referinţele TV inundă cultura pop − o sumă de idei şi atitudini care predomină în societate la un moment dat. Stilul hai-nelor, formulele de salut, jargonul sau muzica pe care o ascultăm sunt doar câteva dintre elementele care formează cultura pop, influenţată puternic de mass media. Cum televiziunea este cel mai popular canal mass media, efectul său asupra culturii omului obişnuit este inevitabil. {i aşa ajungem să vorbim în citate, să purtăm haine marcate cu seri-alele noastre preferate, să ascultăm la iPod piese din generice TV şi să discu-tăm cu patimă despre deciziile persona-jelor noastre favorite.

 

Reţetele succesului

 

Se spune că trăim într-o epocă în care nimeni nu mai are timp. Totul se petrece foarte rapid, faima este câştigată şi apoi pierdută în mai puţin de 15 minute, iar puterea noastră de a ne concentra este din ce în ce mai mică. O aplicaţie mobilă cu mare succes la public, Vine, permite utilizatorilor să înregistreze şi să posteze filmuleţe de maxim 6 secunde. Conform fondatorilor Vine, după 6 secunde atenţia privitorilor scade, de aceea clipurile foarte scurte sunt ideale pentru a transmite o informaţie. Totuşi, serialele de succes contrazic această idee preconcepută despre omul modern. Publicul este capabil să fie atent ore întregi fără să îşi piardă interesul, dacă primeşte un conţinut de calitate. Timp de opt sezoane, „Breaking Bad a fost urmărit cu sufletul la gură de privitorii din toată lumea, chiar dacă serialul nu s-a bazat pe scene de acţiune succedate rapid, ci pe dialoguri lungi, uneori chiar filozofice. Episoadele ultimului sezon din „The Walking Dead au urmărit trei-patru personaje care, timp de aproape 50 de minute, s-au plimbat printr-o pădure şi au dialogat. Publicul nu s-a plictisit, după cum o dovedesc audienţele impresionante. Mass media, psihologi, cercetători şi mai ales cei din industria cinematografică încearcă să înţeleagă motivele pentru care anumite seriale devin atât de iubite. Bineînţeles, nu există o reţetă unică. Imaginea foarte bună, costumele, personajele bine construite, povestea captivantă sau coloana sonoră au aportul lor, dar ingredientul secret al fiecărui serial este diferit.

 

Despre „The Walking Dead s-a spus că place atât de mult pentru că mulţi dintre noi ne considerăm nişte zombie: mergem la serviciu, ne întoarcem acasă, trăim aşa cum societatea se aşteaptă să trăim, uităm de planurile şi visele noastre şi devenim din ce în ce mai goi pe dinăuntru. Bineînţeles, la această teorie se adaugă şi prezenţa unor personaje atrăgătoare, imperturbabilul Daryl Dixon, care ştie să supravieţuiască oricărui atac zombie cu ajutorul unei arbalete, şarmantul Don Draper, directorul de creaţie plin de idei revoluţionare în publicitate, sau sergentul Nick Brody, militarul american care se întoarce acasă după ce scapă din mâinile teroriştilor arabi. „Breaking Bad a devenit o adevărată obsesie pentru cei care l-au urmărit. David Benioff, unul dintre creatorii „Game of Thrones, este captivat de povestea profesorului devenit dealer de droguri. „Am început să mă uit la serial pe la sezonul trei sau patru. Toţi prietenii mă îndemnau să mă uit, pentru că este genial, iar eu le spuneam că nu am timp. Deja mă simţeam ca un fraier pentru că nu ştiam despre ce vorbesc. Acum mi se pare cel mai consistent serial din istorie, povesteşte Benioff. Motivele pentru care este atât de popular pot părea ridicole. Personajul este un profe­sor de chimie care află că are cancer şi, pentru a strânge bani de tratament, începe să prepare metadonă pentru nişte traficanţi de droguri. Treptat, pro­tagonistul se transformă dintr-un tip simpatic de 50 de ani într-un om diabo­lic, hulpav şi crud. Scenele cu umor ab­surd sunt înlocuite brusc de scene dra­matice, iar aproape fiecare episod vine cu o schimbare radicală de situaţie. Inte­resant este că nu ne mai ataşăm doar de personajele pozitive. Ca şi în cazul lui Walter White din „Breaking Bad, pro­tagonistul lui „House of Cards, Francis Underwood (Kevin Spacey), este un po­litician calculat, crud şi necruţător care ar face orice pentru putere, chiar şi o crimă. În „Homeland, personajul prin­cipal, Nicholas Brody, este un fost sol­dat american capturat de teroriştii arabi, care se converteşte la islamism şi începe să pregătească un atac sinucigaş împo­triva politicienilor din ţara sa.

 

Umor neconvenţional

Râsul relaxează, creşte imunitatea, îm-bunătăţeşte sănătatea, te face să uiţi de stres şi, cel mai important, este molipsi­tor. Nu e de mirare că umorul este un ingredient uzual în seriale de succes, nu doar în sitcom-uri, ci şi în foarte multe drame care sunt condimentate, din când în când, cu o replică sau o situaţie ce devine breaking news pe Internet.

Când vine vorba de sitcom-uri, nu mai sunt la modă personajele cu care omul obişnuit se poate identifica. „The Big Bang Theory şi „Modern Family sunt de ani buni în topul celor mai populare comedii, întrecând detaşat poveştile grupului de prieteni obişnuiţi din „New Girl sau „How I Met Your Mother. Eroii din „The Big Bang Theory sunt o gaşcă de tocilari pasionaţi de benzi de­senate, supereroi şi bozonul Higgs, iar în „Modern Family urmărim viaţa unei familii atipice, formate dintr-un cuplu de homosexuali care adoptă o fetiţă din China şi un tip aflat la vârsta a treia căsătorit cu o columbiană sexy. Serialul a devenit o platformă de promovare în campania pentru prezidenţiale din 2012 a lui Barack Obama, care a recunoscut că este fan şi a câştigat astfel porecla de „preşedintele culturii pop. Tot atunci, publicaţia „US Weekly titra „Liderii lumii libere sunt exact ca noi, instituind ideea că preşedintele este aproape de poporul pe care îl conduce şi cunoaşte problemele, bucuriile şi, în general, viaţa omului de rând.

 

RALUCA TĂMAȘ Foto HEPTA, NORTHFOTO, PR

 

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe viva.ro