A murit Nelu Boată, unul dintre cei mai apreciați chitariști români: "Te făcea să simţi că arta nu se face cu stres, cu nervi, pe fugă, ci că arta e ceva de la Dumnezeu, e linişte, e pace"

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE DECEMBRIE, GRATIS, AICI

Vezi și acest video VIVA:

Cuprins

1 A murit Nelu Boată, unul dintre cei mai mari chitariști români
2 Un artist care a scris istorie
3 Mărturii emoționante ale artiștilor care au lucrat cu Nelu Boată
4 Rolul pedagogic și moștenirea artistică lăsată de Nelu Boată

Lumea muzicii populare românești este mai săracă. Un artist discret, dar esențial, un maestru al chitarei care a stat, decenii la rând, în spatele celor mai mari nume ale scenei, a plecat dintre noi. Nelu Boată nu a fost doar un instrumentist de excepție, ci și un reper de profesionalism, modestie și rafinament artistic, respectat deopotrivă de colegi, discipoli și instituții culturale. Moartea sa readuce în atenție o carieră impresionantă, construită în tăcere, dar cu impact profund asupra muzicii tradiționale românești.

615061514_10224925406962740_7537026940794697911_n

Vezi galeria foto

A murit Nelu Boată, unul dintre cei mai mari chitariști români

Ion Nelu Boată, considerat de specialiști unul dintre cei mai mari chitariști ai muzicii populare românești, a murit luni, 12 ianuarie, la Craiova, cu exact o săptămână înainte de a împlini 83 de ani. Informația a fost confirmată de familie și de apropiați.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată casa în care locuiește Cristian Boureanu. Are camere luminoase, mobilier simplu și este evaluată la 380.000 de euro

Dispariția sa marchează finalul unei cariere întinse pe mai multe decenii, strâns legată de ansambluri emblematice și de colaborări cu unii dintre cei mai importanți artiști ai scenei românești. Vestea morții lui Nelu Boată a fost anunțată public la începutul săptămânii și a generat reacții rapide din partea artiștilor, jurnaliștilor și instituțiilor culturale din Oltenia și din întreaga țară.

Citește și: Cătălin Măruță pleacă de la PRO TV după 19 ani. Ultima lui emisiune va fi pe 6 februarie / De ce a început un sezon nou și ce va face de acum înainte

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată casa Gabrielei Firea și a lui Florentin Pandele. Una dintre camere are pereții tapetați cu icoane de sus până jos

Unul dintre mesajele care au sintetizat cel mai bine impactul său asupra scenei muzicale a fost publicat de jurnaliștii TVF Oltenia, care au evocat atât dimensiunea profesională, cât și pe cea umană a artistului:

„Doliu în lumea muzicii din Oltenia. A încetat din viață unul dintre cei mai apreciați chitariști ai Olteniei, Nelu Boată. Un artist talentat, un om dedicat muzicii, care a lăsat în urmă acorduri ce vor rămâne vii în inimile celor care l-au cunoscut și l-au ascultat. Drum lin printre stele, maestre… Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Sincere condoleanțe familiei și tuturor celor îndurerați'.

Anunțul dispariției sale a fost urmat de numeroase mesaje de condoleanțe publicate pe rețelele de socializare, dar și de distribuirea unor fragmente din spectacolele și colaborările artistice la care Nelu Boată a participat de-a lungul timpului.

Un artist care a scris istorie

Născut la Craiova, pe 19 februarie 1943, Nelu Boată a crescut într-un mediu în care muzica era parte din viața de zi cu zi. Primele lecții de chitară le-a primit chiar în familie, fiind îndrumat de unchiul său, legendarul chitarist craiovean Cicea, cel care i-a pus bazele unui stil ce avea să devină, în timp, inconfundabil.

Talentul său nu a trecut neobservat. În 1961, Maria Tănase l-a remarcat și l-a ales să o acompanieze într-un turneu, un moment decisiv pentru parcursul său artistic. Marea doamnă a cântecului românesc l-a susținut nu doar pe scenă, ci și în procesul său de formare muzicală, contribuind la definirea unui instrumentist de excepție.

Doi ani mai târziu, în 1963, Nelu Boată a devenit membru al Ansamblului „Nicolae Bălcescu' din Craiova, instituție care avea să joace un rol esențial în cariera sa. De-a lungul anilor, a fost implicat în numeroase colaborări și proiecte discografice cu rezonanță internațională, printre care se numără „LOrchestre Folklorique Roumain De Benone Damian – Pajtás Foundation Presents' și „Les Virtuoses Roumains – Le Concert Fantastique'.

Începând din 1992, Nelu Boată a activat în cadrul Ansamblului Folcloric „Maria Tănase', locul unde a contribuit decisiv la calitatea și rafinamentul orchestrei. În aceeași instituție își desfășoară activitatea și fiul său, Bebe Boată, continuând o tradiție muzicală de familie.

Trupul neînsuflețit al artistului a fost depus la capela Bisericii „Sfântul Ierarh Calinic Cernicarul şi Izvorul Tămăduirii' din Craiova, iar cei care doresc să-i aducă un ultim omagiu o pot face astăzi, 14 ianuarie, când are loc înmormântarea, la Cimitirul Sineasca.

Mărturii emoționante ale artiștilor care au lucrat cu Nelu Boată

Cei care au împărțit scena cu Nelu Boată vorbesc despre rigoarea, eleganța și autoritatea profesională pe care acesta le impunea firesc, fără gesturi demonstrative. Una dintre cele mai emoționante mărturii îi aparține interpretei Rozica Petre, care a cântat timp de nouă ani alături de Nelu Boată și de maestrul Nicu Crețu, în celebrul restaurant Minerva din Craiova.

„Am cântat împreună nouă ani în celebrul restaurant Minerva din Craiova, la evenimente, la nunţi, până în 1990 când s-a terminat cu Minerva, iar eu m-am angajat la Ansamblul „Maria Tănase'. Înainte de înfiinţarea ansamblului am făcut acest turneu excepţional, în Franţa, pe Coasta de Azur. Preferam să cânt cu el sau cu Cicea, cu unchiul lui, pentru că erau foarte buni. Dacă îl aveai pe Boată în spate, nu îţi mai trebuia ţambal, puteai să cânţi foarte bine doar cu vioara şi cu chitara.

Nicu Creţu nu cânta niciodată fără Boată sau fără Cicea. Îi şi lega o prietenie de-o viaţă. Era un om deosebit şi un mare chitarist, era unul din cei mai buni din ţară. Chitariştii buni din ţara asta îi numărai pe degete. El şi unchiul lui, Cicea, erau cei mai tari din Craiova, dar îi preferau şi cei de la Bucureşti, cum era marele ţambalist Toni Iordache, Mădălin Voicu, care venea mereu la Minerva să ne asculte. Pentru că în ultima perioadă se deplasa greu, mă rugase să mergem împreună la mormântul prietenului lui Nicu Creţu. Din păcate nu am mai apucat', a declarat Rozica Petre, pentru Agerpres.

Rolul pedagogic și moștenirea artistică lăsată de Nelu Boată

Influența lui Nelu Boată s-a extins dincolo de scenă, fiind recunoscut și ca formator de generații de artiști. Maestrul coregraf Ionel Garoafă, șeful Secției Ansamblul de dans popular „Maria Tănase', a vorbit despre stilul său pedagogic unic și despre impactul profund asupra celor din jur:

„L-am cunoscut de copil, de prin anii 80, când era la Ansamblul „Nicolae Bălcescu', care ulterior a rămas ca secţie muzicală. Doamne, ce stil pedagogic extraordinar avea! Din calmitatea dumnealui, din liniştea sufletească, te făcea să simţi că arta nu se face cu stres, cu nervi, pe fugă, ci că arta e ceva de la Dumnezeu, este linişte, este pace. Iar ulterior, la Orchestra „Maria Tănase', era unul dintre pilonii de bază care a contribuit foarte mult la calitatea interpretării pieselor instrumentale şi a jocurilor populare.'

Ionel Garoafă a subliniat că Nelu Boată făcea parte din generația de aur a muzicii populare românești, alături de nume precum Dumitru Zamfira, Cicea sau Pompilică, o generație care se stinge treptat:

„Nea Nelu ne-a transmis spiritualitate, ne-a transmis credinţă, dragoste, sinceritate, pentru a ne face să înţelegem că viaţa este doar sentiment, restul materialului nu contează. Aşa a fost generaţia lor. S-a deschis ca o carte pentru noi şi ne-a făcut să-l iubim şi să asimilăm foarte repede cunoştinţele pe care ni le-a transmis.'

Foto: Facebook

Cel mai nou VIDEO