Liana Stanciu si Mihai Georgescu - Cred ca minunile exista

Publicat pe

In viata lor s-a instalat linistea. Lupta pentru sanatatea Teodorei continua, dar acum ea nu mai inseamna decat controale periodice la Viena. A venit insa randul sa dea inapoi ce au primit: sanatate.

Au infiintat Fundatia „Teodora Georgescu care are proiecte mari, intre care construirea unui spital! L-au gasit pe Dumnezeu, pe care il amintesc mereu in ceea ce spun. I-am intalnit intr-o dupa-amiaza si m-a izbit agitatia lor. Erau in goana: Liana de la radio spre casa, Mita de acasa spre studio. Am reusit totusi sa stam de vorba, desi cu greu s-au lasat convinsi sa faca asta. Am aflat de ce si, in plus, am avut de invatat de la ei. M-au impresionat forta si credinta lor.

Liana Stanciu, Mihai Georgescu, Teodora

Va vad fericiti si asta ma bucura. Este clar ca va aflati in fata unui nou inceput. Asa simtiti?
Liana: E greu de vorbit despre un nou inceput. Stii cum e: viata noastra s-a schimbat fundamental. Am mai zis-o si cu alte ocazii, viata mea e o eterna goana intre oriunde si Teodora. De peste tot unde ma aflu, sun acasa, ma interesez ce face, cum se simte… Copilul este bine, dar eu am ramas marcata si probabil ca va mai trebui sa treaca ceva timp pana cand sa am „toti boii la locul lor. In rest, cred ca s-a mai schimbat si in sensul in care am devenit un fel de magnet pentru toti oamenii care au nevoie de ajutor si care au inceput sa ma solicite. Si pe toti, daca pot sa-i ajut, o fac. Daca nu, macar trimit niste bani sau dau telefoane. Fac ceva, cat pot, nu stau cu mainile in san…

Este probabil un semn ca ti s-a schimbat destinul. Poate e randul vostru acum sa daruiti…
Liana: Desigur. Problema e ca acum fundatia noastra este perceputa ca un fel de mama a ranitilor, iar eu ca un haiduc care ia bani de la bogati si da la saraci. Ori lucrurile nu stau asa. Nu pot sa fac asta.

Poate ca trebuie sa schimbi sisteme, nu sa ajuti punctual…
Liana: Da, exact asta vrem sa facem: sa construim un spital. Dumnezeu ne-a trimis la un moment dat in casa un medic, Catalin Carstoveanu, care a venit la noi s-o consulte pe Teodora si am aflat cu ocazia asta ca el are, in geanta, planul unui spital. Teodora avea o viroza si am cautat un medic in Romania (ca doar nu era sa sunam la Viena pentru o raceala banala) si asa l-am gasit pe Catalin. Dupa ce am aflat ce vrea sa faca, i-am spus ca suntem alaturi de el si ca ne implicam. A fost un semn de la Dumnezeu, evident. Ne luptam in continuare cu sistemul de sanatate din Romania, care este foarte grav bolnav. Si nu e bolnav de azi, de ieri sau de la Nicolaescu incoace. E bolnav de ani de zile, de zeci de ani! Nu am nimic cu ministrul, nu am nimic cu nimeni. Sigur ca am suferit foarte tare cand am aflat ca exista un formular care m-ar fi putut ajuta sa-mi rezolv problema, celebrul de acum formular 112 care mi-ar fi permis sa platesc tratamentul copilului cu bani de la Guvern si de la Ministerul Sanatatii. Dar am aflat asta tarziu, de la chirurgul din Viena! Nu am fost in stare sa aflu in Romania, pentru ca aici nu stia nimeni despre asta! Poate asta a fost menirea Teodorei: sa popularizeze prin cazul ei acest formular.

Liana Stanciu, Mihai Georgescu

Uite, asta e un tip de ajutor pe care poti sa-l oferi. Sa le spui oamenilor ce pot face in cazuri extreme.
Exact. Oameni buni, daca aveti o boala grava si aveti un motiv serios sa nu o puteti trata in Romania, mergeti la Casa de Sanatate! Cereti-va drepturile de cetateni europeni dintr-o tara membra a Uniunii Europene! E drept ca sunt multe hartii de facut, dar multi copii au putut fi salvati in felul acesta. Eu vorbesc aici de boli serioase, nu de o deviatie de sept sau o unghie incarnata…

Cum va pregatiti pentru Sarbatori?
Pentru noi Sarbatorile incep din 7 decembrie, cand e ziua Teodorei. Va fi intai Sfantul Nicolae, apoi ziua Teodorei si Sfanta Filofteia, care e in aceeasi zi, motiv pentru care noi am vrut sa-i spunem Teea. Dar am ales pana la urma Teodora, pentru ca e un nume incarcat de dragoste de Dumnezeu. Si anul acesta am planuit o petrecere mare la care sa-i invitam pe toti cei care ne-au fost aproape si care s-au dovedit a fi ingerii nostri pazitori: Daniela si Mihai Razvan Ungureanu, Mihaela Radulescu, familia Lacatus, Camelia Sucu, Claudiu si Diana Niculescu, Gheorghe Hagi, familia Chivu… A fost ideea lui Mihai sa facem asta, pentru ca nu am apucat sa le multumim cum trebuie, iar ei nu au apucat, din varii motive, s-o vada pe Teodora dupa insanatosire. Unora dintre ei le-am multumit deja, altora nu am apucat…

De ce sunteti reticenti atunci cand e sa dati interviuri despre ce vi s-a intamplat?
Mihai: Pentru ca lumea este amarata. In Romania lumea este tare amarata… Si orice caz victorios expus cu bucurie, ar putea fi interpretat ca parada si bravada.

Nu esti cam pesimist?
Nu, sunt realist.

Bine, dar voi sunteti un exemplu de lupta…
Liana: Da, dar lumea spune: „A, e copilul Lianei Stanciu si al lui Mita, normal ca a reusit. Dar daca era un copil normal pana acum, ce patea? Stiu ca asta este atitudinea, nu pot s-o schimb, ma lovesc de ea mereu! Dar nici nu vreau sa-mi arat copilul cu orice pret. Nici nu stiu daca isi aduce aminte de perioada aceea grea. Vreau s-o las sa-si traiasca copilaria, nu vreau ca mai tarziu sa vada poze cu ea sau sa citeasca cine stie ce. Ea i-a avut pe mami si pe tati aproape. Sigur ca au fost zile in care nu s-a simtit bine, sigur ca am fost innebuniti. Dar nu vreau ca Teodora sa simta ce am simtit noi.
Mihai: Lucrurile astea pot avea consecinte in viitor, asa ca, decat s-o transformam intr-un subiect, am preferat sa nu ne expunem. Ar fi fost foarte complicat peste cinci ani, peste zece ani, cand va intelege.
Liana: Sigur ca o sa inteleaga lucrurile mai tarziu, dar va fi izbitor sa vada niste imagini. Si ne-am ferit si noi… Eu am niste fotografii si nu le sterg tocmai ca sa ma uit la ele atunci cand mi se pare ca mi-e greu.

Cine se va imbraca in Mos Craciun?
Mihai: Eu m-am imbracat in Mos Craciun de prima data, de cand s-a nascut.
Liana: Acum cred ca trebuie sa aduca pe cineva, Teodora e mult prea desteapta ca sa nu se prinda ca e tatal ei.

Si ce cadouri ii plac?
Mihai: Cred ca cele mai interesante cadouri sunt acelea pe care le alege singura.

Cum adica?
Mihai: Mergem cu ea in magazin si isi alege cadoul. I se pare mult mai interesant, pentru ca de-acolo, dintr-o lume, poate sa selecteze. Daca aduci ceva acasa, vrea, nu vrea… Dar asa, in momentul in care e o oferta mai mare, este mai frumos.
Liana: Dar ea nu vede cadourile. Le luam, le punem undeva intr-un loc si i le aduce Mos Craciun.

Povesteste-mi despre concerte, despre trupa, despre pregatiri…
Mihai: Acum suntem innebuniti, stam in sala de repetitii si facem pregatiri pentru concertul aniversar de 10 ani, care va fi pe 23 februarie, la Teatrul National, sala I.L. Caragiale. Este un eveniment cu care publicul „Bere Gratis s-a obisnuit intr-o forma sau alta, chiar daca nu este anual, fiindca e dificil sa faci un concert anual. Nu fabricam muzica pe banda rulanta.
Liana: Ba dimpotriva, se cearta care piesa sa nu intre, au prea multe.
Mihai: Lasand asta la o parte, oamenii care au bun-gust si o calitate spirituala si intelectuala, cred ca ar asculta Bere Gratis. Primele piese Bere Gratis, care ne-au adus un succes extraordinar la lansare, „Ce misto si „Ultrafete, au fost privite, la momentul respectiv, ca piesele unei formatii de pusti. Dar nu este asa, piesele aveau substanta.

Mita se pregateste pentru concertul de aniversare a 10 ani de Bere Gratis, care va avea loc pe 23 februarie, la Teatrul National.

Aveti tendinta sa fiti acum foarte protectori ca parinti?
Liana: Eu, da. Intotdeauna am fost asa, motiv pentru care am si alaptat-o foarte multa vreme. Poate si asta a fost o chestie foarte buna pentru sensibilitatea ei, dar ma crezi ca Teodorei i-a curs prima data nasul la doi ani? Daca era un copil bolnavicios, poate m-as fi dus cu ea mai de mult la un spital, i-as fi facut o ecografie si atunci as fi stiut din timp. Are doua taisuri chestia asta. Daca in Romania nu exista ideea de a duce copilul la doctor la sase luni sau la un an, in strainatate exista. Daca as fi facut la un an acest control, as fi prins boala intr-o faza in care ar fi fost o operatie de complexitatea unei apendicite, intelegi? Deci Teodora, probabil, ca s-a nascut cu aceasta boala.

Va ganditi la gradinita?
Mihai: Deocamdata nu ne gandim la gradinita, sa trecem de primul an dupa tratament si dupa aceea ne gandim si la gradinita.
Liana: Eu nu ma gandesc, pentru ca am o parere proasta despre educatia din Romania, indiferent ca e privata sau nu. Eu am facut si un pic de pedagogie cu copiii dintr-o gradinita si stiu cum e. Am o parere foarte proasta.
Mihai: Gradinita nu este necesara pentru ca nu avem cu cine sa lasam copilul. La noi nu este problema timpului sau a oamenilor care sa stea cu Teodora.
Liana: Numai pentru socializare, nu cred ca merita.
Mihai: La socializare o sa ne gandim daca asta este varianta cea mai buna pentru ea, fiindca in jurul nostru sunt o gramada de prieteni care au copii. Vom vedea la momentul respectiv. Oricum, intr-o forma sau alta, va trebui sa intre intr-un sistem social, intr-un grup, unde sa existe o forma de trecere intre casa si clasa intai.

Ce vreti sa fie ea in viata, ce ati vrea sa faca?
Mihai: Ce vrea ea sa faca.
Liana: Ea o sa faca muzica, e mult prea pasionata. Pana si la desenele animate la care se uita, are predilectie pentru cele in care se canta. Ea stie toate cantecele din „Peter Pan, din „Barbie, canta toate piesele lui tati, aproape toate refrenele. Noi avem o inregistrare cu Teodora cand avea doi ani, in care canta „O sole mio cu tata. Ea este micutul Pavarotti, el este marele Domingo. Sunt adorabili. Probabil ca va face muzica, mi-e greu sa cred ca nu.

Va mai doriti copii?
Liana: Eeee, ce intrebare. Zece! Macar unul.

Cati ani aveti?
Liana: Am 37.
Mihai: Si eu 29.

Si va mai ganditi la copii?
Liana: De ce nu? Dar acum nu am stare, nu pot.
Mihai: Trebuie sa trecem de perioada asta de controale foarte dese.

Ce le-ai spune femeilor care vor sa devina mame?
Liana: O sa citez din preotul Vasile Ioana, care este un preot minunat. Am avut doi ingeri, pe langa oamenii care au fost tot ingeri trimisi de Dumnezeu intr-o perioada grea pentru noi. Dumnezeu ne-a trimis doi preoti: unul la Viena si unul la Bucuresti, adica parintele Vasile Ioana. Il voi cita pe cel din urma: nu exista pe lumea asta nimic mai frumos decat sa fii copartas cu Dumnezeu la crearea unei noi vieti.

 

 

„Sigur ca ne-am pierdut la un moment dat echilibrul, dar, cum am spus, Dumnezeu ne-a dat niste semne ca sa ne arate ca e acolo, cu noi. (Liana)

Erai asa credincioasa la inceput?
Liana: Nu, am devenit. L-am descoperit pe Dumnezeu, poate ca asta era lectia pe care trebuia sa o invat.
Mihai: Aici a vorbit pentru ea…
Liana: A, da. Dumnezeu este in viata lui Mihai dintotdeauna. Si in viata mea a fost, numai ca nu l-am venerat asa. El l-a venerat dintotdeauna, pentru ca a avut parte de un alt tip de educatie.

Adica?
Mihai: Eu am tot fost dus la manastire in vacante, cand eram copil. Si nu neaparat din cauza asta. Dumnezeu nu trebuie sa fie descoperit in biserica, ci in inima fiecaruia dintre noi. Si nu locul, ci bunatatea pe care am vazut-o m-a transformat intr-un credincios.
Liana: Eu stiam asa: ne inchinam cand trecem pe langa o biserica, avem grija de sar-batori, suntem buni, nu facem rau si atat. Asta era ce invatasem eu. Lucrurile nu se opresc aici, nicidecum. Pe de alta parte, eu L-am redescoperit, desi, stii cum e, Dumnezeu e o prezenta in viata noastra, a tuturor. Doar ca, din cand in cand, El ni se arata intr-un fel. Iar eu, din cauza suferintei din perioada grea a Teodorei, L-am vazut. L-am simtit si atunci, evident, ca El a devenit o parte din mine.

Cum a evoluat relatia de cuplu? Pe unii i-ar desparti greutatile.
Mihai: E o vorba veche, ce nu te omoara, te intareste. La noi cred ca asta se intampla.

Au fost momente in care ati zis „nu mai pot?
Liana: Milioane, nici nu mai stiu. Dar asta se intampla si intr-o familie sanatoasa, care nu are probleme. Cu atat mai mult intr-una care are. Sigur ca da, trebuie sa recunosc ca eu am fost mai isterica. El este foarte echilibrat, chiar si in momentele de panica. Sigur ca ne-am pierdut la un moment dat echilibrul, dar, cum am spus, Dumnezeu ne-a dat niste semne ca sa ne arate ca e acolo, cu noi.

Cum ati incepe o scrisoare catre Mos Craciun?
Liana: „Ajuta-ne, Doamne, sa fim la fel de credinciosi si la anul, ca toate celelalte vin din credinta.
Mihai: Eu nu i-as scrie o scrisoare lui Mos Craciun, as spune rugaciunea de la inceputul mesei de Craciun, care este cea mai frumoasa.

Cristina Stanciulescu, Fotograf Radu Chindris, Stilist Andreea Constantin, Machiaj Traviata Paduraru, Coafura Camelia Negrea (Kameea Concept), Vestimentatie Mango. Fotografiile au fost realizate la showroomul NATUZZI. Multumim pentru sprijin.

 

Biografiile Vedetelor
Fii la curent cu tot ce se întâmplă cu vedetele tale favorite

Află totul despre vedetele din România, dar și despre celebritățile internaționale: biografii, carieră, filmografie, discografie si viață personală.

Revista VIVA!
Revista VIVA!
Newsletter