Loredana Dinu, în vârstă de 40 de ani, este una dintre cele mai apreciate sportive din țara noastră. Fosta spadasină a ieșit campioană olimpică la Jocurile Olimpice din 2016 de la Rio de Janeiro, dublă campioană mondială (2010 și 2011) și cvadruplă campioană europeană (2006, 2008, 2011 și 2015), tot pe echipe. Iată cum s-a apucat de sport și ce dramă i-a marcat viața!
Abonați-vă la canalul de Whatsapp VIVA! Primiți pe telefon cele mai importante articole!
Cuprins
Loredana Dinu și-a descoperit pasiunea pentru scrimă încă din copilărie. O perioadă, și sora ei a practicat acest sport, dar a renunțat, după o operație la genunchi. Loredana continuat să concureze și pentru ea, după ce, în mod special, părinții au îndrumat-o către acest domeniu.
Cum și-a descoperit fostă campioana olimpică Loredana Dinu pasiunea pentru scrimă
Faimoasa sportivă își amintește și cum de ziua în care a fost selectată de antrenorul ei. Conform spuselor sale, echipamentele de scrimă erau foarte vechi și uzate, dar nu au reprezentat un impediment pentru ea.
„Îmi amintesc momentul când a venit antrenorul și ne-a selectat de la școală. Primele antrenamente… Am observat cât de vechi erau toate echipamentele, măștile… Ceva ce n-ai mai pune pe cap astăzi. Erau, oricum, măștile colegilor mai mari, cu care făceau ei întâi antrenament, după care ni le dădeau și nouă ude. Deci, o plăcere!
Cred că a fost, așa, o chimie puternică cu antrenorii de la scrimă, cred că asta ne-a ținut în sala de antrenament. Și amintirile astea sunt foarte, foarte proaspete, inclusiv când am mers să dau probele pentru a fi selectată', a povestit Loredana Dinu pentru GSP.
Cum au influențat-o părinții pe Loredana Dinu în cariera sportivă
Loredana Dinu susține că părinții ei au avut un rol extrem de important în cariera sa, deoarece ei au îndrumat-o să facă scrimă. Mama ei a fost cea care a dus-o la primele probe sportive din viața sa.
„Eu nu mai dădusem niciodată probe sportive. În ziua aceea, oricum, era o ploaie torențială, iar mama a zis: „A, nu mai mergem”. Și-am mers! Putea să mi se schimbe destinul. Dacă mama ar fi hotărât: „Nu mai mergem, plouă torențial, nu avem cu ce să ajungem”, nu știu, găsea tot felul de scuze….
Doar că a ieșit un curcubeu, am mers la stadion, era încă apă și am dat probele, m-am clasat foarte bine, printre primii copii. Și, uite așa, a început povestea mea cu scrima, fiind selectată, după aceea am mers în continuare la antrenamente. Am făcut parte dintr-o clasă foarte bună la Liceul „Elena Cuza” și de atunci mi s-a stârnit acest interes pentru scrimă și competiții și a fost foarte, foarte frumos', își mai amintește Loredana Dinu.
Pentru ce îi e Loredana Dinu recunoscătoare regretatului ei tată
Și tatăl Loredanei Dinu a avut o mare influență pozitivă asupra ei. Sportiva își amintește că el a încurajat-o să facă scrimă, după ce s-a informat foarte mult, în diverse cărți, despre capă și spadă. Din păcate, bărbatul s-a stins din viață, în urmă cu mai mulți ani, dar a păstrat ca amintire de la el albumul său cu ziare.
„Un rol important l-a avut tatăl meu, care citea foarte mult. Și, în perioada aceea, nu erau foarte multe filme sau, mă rog, nu aveau acces la foarte multe filme. El citea foarte mult și citise tot felul de cărți cu și despre capă și spadă.
Când a auzit despre scrimă, a zis: „Da, un sport elegant!”. După ce m-au selectat i-am întrebat dacă mă lasă. Tata era foarte bucuros că am ocazia să practic acest sport și m-a încurajat. Părinții au un rol în viața copiilor. Dar, pe total, așa văd și eu lucrurile că, cumva, scrima m-a ales pe mine.
Eu nu știam multe lucruri despre scrimă. Ne zisese antrenorul că o să ne luptăm cu săbii, despre Zorro, dar nu aveam o bază, nu văzusem. Și, atunci, el a insistat foarte mult. Ca să nu mai zic că a fost toată perioada… Tata s-a stins din viața acum mai mulți ani și astăzi ar fi fost chiar ziua lui, nu știu, uite ce coincidență.
Și, poate, de aceea am și simțit să aduc cu mine albumul cu ziare. Tata a început să le strângă. El le-a decupat. Era foarte mândru, și nu doar de mine, ci și de sora mea.
Eu când am găsit colecția lui, era un teanc destul de mare. Primul antrenor a fost domnul Dumitru Popescu, care de asemenea s-a stins și el din viață. Ambii mei tați s-au stins din viață, dar amândoi m-au iubit enorm și au avut grijă de mine și pe parcursul perioadei în care am fost sportivă', a mai spus sportiva.
Cum și-a pierdut Loredana Dinu tatăl
Loredana Dinu și-a pierdut tatăl într-un accident, în timp ce acesta construia o casă unde avea de gând să se mute alături de mama sportivei. Din păcate, într-un moment de neatenție, a căzut și s-a lovit la cap, lucru ce i-a fost fatal. Fosta campioană olimpică regretă acum că, uneori, le interzicea părinților săi să vină la competițiile ei, din dorința de a nu-i dezamăgi…
„Pe tata l-am pierdut într-un accident. Un accident tragic. Construia o casă unde dorea să se mute cu mama mea. Iar noi când venim în vizită să avem unde să stăm. Din păcate, a căzut și nu purta cască. Când a căzut de la etajul 1 s-a lovit la craniu și asta i-a fost fatal.
:contrast(8):quality(75)/https://www.viva.ro/wp-content/uploads/2025/06/001-cover-4-28.jpg)
În momentul în care l-am pierdut pe tata am început să o redescopăr pe mama. El era capul familiei, cel care lua deciziile, iar mama era mai în umbră. El se implica destul de mult în viața mea pe partea asta de sport. Eu în perioada aceea le cam interziceam să vină la competiții fiindcă cred că aveam o dorință de a nu-i dezamăgi…
Nu știu de ce mă gândeam așa. Mi-era teamă să nu mă vadă că voi pierde și nu voiam să-i dezamăgesc. „Nu, nu veniți!”, le spuneam. Bineînțeles că ei veneau pe furiș și până la urmă era foarte bine că făceau acest lucru. Mi-am dat seama că de-a lungul timpului i-am privat puțin de această bucurie de a-și vedea copilul concurând și obținând rezultate bune, să fie acolo și să trăiască clipele', a mai mărturisit Loredana Dinu.
FOTO: GSP