Monica Anghel şi Aviv, marea ei iubire

 Florentina Liutic
.

O ştim de o viaţă ca artistă, prezentatoare radio sau vedetă TV, dar ce ştiu mai puţini e că de trei ani şi jumătate cea mai importantă ocupaţie a sa este aceea de a fi mama lui Aviv, un băieţel deja preocupat de întrebări existenţiale.

 

Într-o dimineaţă de vineri primesc un telefon. De la Monica Anghel, credeam eu. Dar nu, era fiul ei de 3 ani şi jumătate, Aviv, care dorea să ştie detaliile primei lui şedinţe foto pentru o revistă. De un singur lucru îmi pare rău şi azi: ne-a cerut să-i aducem un dragon şi nu am reuşit să facem rost de unul. Cât despre Monica, nu am mai întâlnit până acum un om pe care, la orice oră din zi l-ai suna, să fie atât de plin de viaţă. În orice caz, nu un om care să se trezească aproape zilnic cu noaptea în cap, pentru un matinal la radio. În 20 de minute de dialog, mi-a expus o parte din filozofia sa de viaţă. 10 minute s-a ener­vat încercând să manevreze noul ei tele­fon, un smartphone, explicându-mi că până acum două săptămâni avea un modest şi eficient Nokia. Alte 10 minute mi-a explicat că nu dă doi bani pe bran­duri, ca dovadă arătându-mi pantofii cu care venise, care nu au costat-o mai mult de 150 de lei. Apoi a venit Aviv şi ne-a explicat el cum stă treaba cu viaţa, în momentul în care ne-a întrebat din uşă: „Nu mi-aţi adus jucării, nu-i aşa?

 

 

Monica, observ că, deşi te-ai trezit la 5 dimineaţa, eşti cea mai tonică din­tre noi. Ce vitamine iei?

Dacă se întâmplă să mă trezesc mai târziu, adică la 8-8.30, sunt ameţită, am dureri de cap, nu mă simt bine. Ai să râzi, nu iau nimic. Beau cafeaua dimi­neaţa, la radio, cu băieţii (n.r. Vlad Pe­treanu şi George Zafiu, alături de care prezintă Deşteptarea la Europa Fm), deşi nu ar trebui să beau, pentru că mă agită un pic cam tare, îmi dă cam prea multă energie. (râde)

 

 

Cu toată energia, acum vreo lună ţi s-a făcut rău la „Te cunosc de undeva.

Da, de la oboseală. Şi anul trecut am păţit ceva din cauza oboselii: m-am tre­zit pe la 4 dimineaţa şi am făcut trei într-unul, cum îmi place mie să-i spun: colică biliară, infecţie urinară şi bronşită. Toate trei deodată. Mă rog, mai faci o perfuzie… (râde) Eu nu pot să stau pe loc, nu am stare. Sunt oameni care atunci când sunt în concediu zic că nu vor să facă nimic, pentru mine nu există aşa ceva. Nu pot să nu mă duc la un sport, de exemplu.

 

 

Dar ai lăsat deoparte sportul după ce ai născut, nu?

De când am rămas însărcinată am re­nunţat. Dar de săptămâna viitoare mă reapuc de aikido şi îl iau şi pe fiul meu cu mine.

 

 

Mi-ai spus că pentru tine nu con­tează brandurile, dar dacă pentru Aviv vor conta? E copilul Monicăi Anghel, doar.

Până să fie Aviv fiul Monicăi Anghel e maică-sa Monica Anghel. Dacă maică-sa nu pune preţ pe lucrurile astea, sunt două lucruri diferite. chiar tu. Trebuie să fii sincer cu tine însuţi, poate de multe ori refuzi să ac-cepţi adevărul. Eu, de exemplu, sunt un om vesel, aşa cum mă percepeţi toţi, dar nu vă imaginaţi că sunt veselă non stop. Am şi momente în care sunt nesuferită. Cum îmi spune fratele meu: „măi, soră- mea, tu nu eşti o fiinţă uşor de suportat.

 

 

„Eu mă simt bine cu mine, sunt un om cu talente în muzică, teatru, regie. Sunt sănătoasă, am o minune de copil, un bărbat care mă iubeşte, care e şi mai tânăr decât mine. (râde)

 

 

Apropo de sinceritate, ce te-a nemulţumit la tine şi ai vrut să schimbi? 

Problema ştii care e? Că pe mine nu mă nemulţumeşte nimic la mine. (râde) Mă uit în oglindă şi, dacă arăt prost, văd ce pot face în privinţa asta. Folosesc make-up, eventual. Sau nu, în funcţie de chef. de bine că am un talent extraordinar pe care nu ştiu câţi îl mai au. Consider că în viaţă trebuie să existe un echilibru, nu poţi să le ai chiar pe toate. Ok, am picioarele mai groase. Aşa, şi? Eu mă simt bine cu mine, sunt un om cu talente în muzică, teatru, regie, ştiu să fac aceste lucruri şi le fac foarte bine, sunt sănătoasă, am o minune de copil, am un bărbat care mă iubeşte, care e şi mai tânăr decât mine. (râde)

 

 

Cu câţi ani?

Cu 2 ani. Contează, ştii de ce? Pentru că avem aceleaşi preocupări, aceleaşi stări, acelaşi tip de oboseală, aceeaşi energie. meu soţ era mai mare decât mine cu 11 ani, el era deja obosit şi prin prisma meseriei sale. (n.r. medic) Eu atunci aveam mai mult timp la dispoziţie.

 

 

Înainte să te căsătoreşti a doua oară, declarai că nu mai crezi în căsătorie. Cum ai ajuns să crezi din nou?

Vrei să-ţi mai spun un lucru cât se poate de sincer? Interviurile pe care mi le lu- aţi voi sunt destul de complicate, pentru că eu vă răspund vouă la fiecare întrebare pe care mi-o puneţi în funcţie de sta- rea pe care o am în momentul respectiv.

 

 

 

Deci când spuneai că nu mai crezi în căsătorie erai doar prost dispusă.

Cred că da. (râde) Poate am fost ner-voasă la un moment dat şi tu să zicem că ai venit să îmi iei un interviu într-un moment prost… (râde) Mai e ceva. Chiar mă gândeam că în viaţă nu ai de unde să ştii ce se întâmplă. Zici că te căsătoreşti o dată şi o faci pentru totdeauna… nu e chiar aşa. În unele cazuri da, la unii funcţionează. La mine nu a funcţionat şi sigur că, trecând printr-un divorţ, am momente în care mă mai gândesc cum ar fi viaţa mea dacă aş divorţa din nou. Dacă m-aş despărţi a doua oară, cu si­guranţă nu m-aş mai căsători niciodată, dar asta pentru că îl am pe Aviv. Sunt conştientă de faptul că el la un moment dat ar creşte şi ar avea viaţa lui alături de o femeie, dar devii şi foarte comod. Vrei să ai spaţiul tău, ai tabieturile tale, nu e simplu. Plus că nu cred că mai ai aceeaşi disponibilitate ca atunci când erai foarte tânăr. Nu ştiu, spun ce gândesc acum.

 

 

Care sunt plusurile şi minusurile în a deveni mamă la aproape 40 de ani?

În primul rând vreau să spun că eu, până să rămân însărcinată cu Aviv, nu mai fusesem însărcinată niciodată. Şi asta nu pentru că nu îmi dorisem copii, ci pentru că nu s-a întâmplat. Avantajul părinţilor tineri este, cred eu, că sunt mai inconştienţi, nu-s atât de îngrijoraţi. Fiind şi ei foarte tineri şi copilul fiind foarte mic iau copilaşul drept un parte­ner de glume, de joacă. Cred că e ok să fii foarte tânăr şi să ai copii. Eu, una, am nişte părinţi tineri şi mi-a plăcut asta. Mama avea 20 de ani când m-a făcut, tata 26. Poate avantajul de a fi un părinte mai matur este că eşti mai responsabil.

 

 

„Mie mi-ar plăcea ca Aviv să devină neurochirurg de renume mondial sau, dacă nu va putea să facă această meserie, mi-ar plăcea să fie cercetător la NASA, ne-a mărturisit Monica.

Cum e la „Te cunosc de undeva cu Horia Brenciu coleg de juriu?

Brenciu este un tip căruia nu poţi să îi faci faţă. E foarte energic. Eu mai am şi momente în care obosesc, dar el e ceva… Într-o mare măsură mă asemăn cu el, pentru că şi el trece rapid de la o stare la alta. Acum e foarte vesel, acum îşi schimbă starea, dacă nu îi convine ceva.

 

 

Din ce ai văzut la „Te cunosc de un­deva, în ce direcţie merge industria muzicală?

Ştii ce cred eu? Nu ştiu câţi dintre cei care s-au apucat de cântat după 89 pun preţ pe cultivarea talentului. Am senza-ţia că majoritatea pun preţ doar pe apariţii,  vor să apară cât mai des, indife­rent cum, şi să câştige cât mai mulţi bani. Nu ştiu pe câţi dintre ei îi intere­sează să lucreze cu ei înşişi. Stanislavski spunea că atunci când munca actorului cu el însuşi se termină, începe declinul. La mulţi dintre aceşti artişti eu nici nu am văzut să fi muncit vreodată. Habar nu am încotro o ia muzica, eu cânt în continuare ce îmi place, fac ce îmi place, dacă nu îmi place ceva, nu fac.

 

 

Mai eşti invitată să cânţi la diverse evenimente?

O să râzi, să ştii că selectez şi locurile în care cânt tot în funcţie de ceea ce îmi place. Din fericire, m-am născut într-o familie cu tradiţie, fără probleme finan­ciare, şi nu vorbesc aici de o familie care a devenit bogată după 89. Vorbesc de una care era înstărită dinainte să vină comuniştii în România, căreia comuniştii i-au luat multe bunuri, dar am avut norocul să le recuperăm după 89. Tatăl mamei mele i-a fost profesor de sculptură regelui Mihai. Tatăl meu e sculptor, fratele meu e pictor, mama e designer vestimentar.

 

 

Ar fi interesant ca într-o familie de artişti, Aviv să vrea să devină inginer.

Cine ştie… mi-ar plăcea să devină neuro­chirurg de renume mondial sau, dacă nu va putea să facă această meserie, mi-ar plăcea să fie cercetător la NASA. (râde)

 

 

OANA POPOIAG Foto DIMITRI CACEAUNE

 

Stilist: SILVIA CRISTESCU Machiaj: ANCA BUZEA

Coafură: ROBERT BOTH (Studio Robert Both)

Vestimentaţie şi accesorii Monica: Marina Rinaldi şi garderoba personală

Vestimentaţie Aviv: Petit Bateau

Accesorii Aviv: Hugo Boss (magazinul Sports Couture)

Fotografiile au fost realizate la British Gallery.

Mulţumim pentru sprijin!

 

Cel mai nou VIDEO

Google News Urmărește-ne pe Google News

Citește în continuare
Biografiile Vedetelor
Fii la curent cu tot ce se întâmplă cu vedetele tale favorite

Află totul despre vedetele din România, dar și despre celebritățile internaționale: biografii, carieră, filmografie, discografie si viață personală.

Revista VIVA!
Revista VIVA!
Abonează-mă la newsletter Abonează-mă
Buton