Regele Mihai I, ultimul rege al României – cel mai mare simbol al românilor

Publicat pe de Alina Dan

Regele Mihai a fost cea mai mare personalitate istorică a secolului XX în România.  A fost și va rămâne un simbol al democrației și al luptei contra autoritarismului. A fost cel mai iubit rege al României și victima jocului crud al istoriei. A fost…

Pe 5 decembrie 2017, inima țării s-a oprit pentru o clipă, odată cu dispariția Regelui Mihai, cel care pentru mulți dintre noi a fost singura șansă la normalitate și la o viață demnă. Din păcate, cei 30 de ani de „democrație post-comunistă, în care cu toții ne-am lăsat manipulați și împinși în cloaca imundă a unor politicieni oportuniști, conduși doar de propriile interese, ne fac să ne întrebăm cum ar fi fost dacă, după 1990, am fi avut un rege, și nu un președinte. Se spune însă că popoarele au conducătorii pe care îi merită…

Nașterea unui principe

În anul 1921, ziarul „Adevărul prelua un anunț din Monitorul Oficial: „În seara de 24 Octombrie ivindu-se în starea sănătății Alteței Sale Regale Moștenitoare simptome cari puteau aduce repede complicații serioase, o intervenție a fost judecată indispensabilă. Ea a avut loc cu succes în ziua de 25 Oct., după-amiază. Alteța Sa Regală a dat naștere, la orele 19.40, unui principe de constituție destul de satisfăcătoare. Starea Augustei Mame este ameliorată. Venit pe lume la șapte luni de la căsătoria părinților săi, Principele Moștenitor Carol și Prințesa Elena a Greciei, copilul „cu o constituție destul de satisfăcătoare avea să devină cel mai iubit monarh al României, însă soarta lui urma să fie marcată de perioada grea a războiului, iar mai apoi, după ce a semnat, forțat de împrejurări, actul de deces al monarhiei, de exil. Deși s-a născut în perioada interbelică, când țara a cunoscut cele mai înfloritoare momente, Mihai nu s-a bucurat de copilărie…

Incompatibilitatea dintre părinții săi, marcată de infidelitățile lui Carol, tatăl său, i-a amprentat existența. Povestea de dragoste, de notorietate, de altfel, dintre Carol al II-lea și Elena Lupescu l-a făcut pe acesta să renunțe la tronul României Mari și să părăsească țara, în 1925. În 1926, printr-un act parlamentar, Mihai a fost proclamat moștenitor al tronului, devenind rege un an și jumătate mai târziu, la vârsta de șase ani, după moartea bunicului său, Regele Ferdinand. Evident, potrivit legii, o regență a preluat prerogativele regale, urmând să guverneze până la majoratul lui Mihai. După doar trei ani, Mihai I a fost detronat de tatăl său, reprimind coroana peste un deceniu, după abdicarea Regelui Carol al II-lea.

Rege pentru a doua oară

În momentul în care a fost învestit din nou rege, Mihai avea 19 ani și prea puțină experiență, așadar, a semnat un decret prin care îi conferea Mareșalului Antonescu drepturi depline. Și cum primul-ministru îl considera un copil, a avut grijă să îl țină departe de problemele politice, în special de decizia intrării în război alături de Germania nazistă. Inițial, Mihai l-a sprijinit pe mareșal și chiar a mers pe front pentru a încuraja soldații. Ulterior însă, Regele s-a disociat de politica lui Antonescu și, după dezastrul de la Stalingrad, a început să se gândească la înlăturarea acestuia de la putere. Momentul-cheie a fost lovitura de stat de la 23 august 1944 și i se datorează Regelui Mihai, care, alături de liderii partidelor democratice, a reușit înlăturarea lui Antonescu și întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste. Ulte-rior, presiunile partidului comunist au dus la deznodământul pe care îl știm cu toții… La 30 decembrie 1947, Regele Mihai a abdicat.

Ana și Mihai, „coup de foudre

Regele Mihai și iubirea vieții lui, Ana de Bourbon-Parma, s-au cunoscut la Londra, în 1947, la o recepție organizată cu ocazia căsătoriei Principesei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu Principele Philip, Duce de Edinburgh. Fiica Principelui René de Bourbon-Parma şi a Principesei Margareta a Danemarcei s-a născut și a trăit la Paris, iar după începerea războiului, în 1942, s-a înrolat ca voluntar în armata franceză, deși trăia de o vreme în Statele Unite. Întâlnirea cu Regele Mihai a fost un „coup de foudre:

L-am cunoscut pe Mihai la vărul meu, Jean de Luxemburg, care dădea un dineu la ambasada Luxemburgului de la Londra. Cum nu ieşisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverenţă, am luat poziţie de drepţi şi l-am salutat lovind călcâiele ca un soldat! M-am simţit atât de umilită de mine însămi, încât am ieşit imediat, povestea viitoarea Regină a României.

Mihai a fost însă fermecat de tânăra Ana, drept urmare, la finele petrecerii, a cerut-o de soție. A fost refuzat… Șapte luni mai târziu, pe 10 iunie 1948, nunta lor a avut loc în exil, la Palatul Regal din Atena. În 1949, Regele Mihai și Regina Ana s-au mutat la Lausanne, iar mai apoi în Anglia, revenind în Elveția în 1956. Regele și Regina României au trăit mai mult decât modest, iar pentru a-și crește cele cinci fiice – Margareta (1949), Elena (1950), Irina (1953), Sofia (1957) și Maria (1964) –, au construit o fermă de pui și un mic atelier de tâmplărie. Regele a lucrat o vreme și pentru compania aeriană „Lear Jets and Co, la Geneva.

Apoi, familia regală s-a mutat la Versoix, unde a locuit peste patruzeci și cinci de ani. Ca printr-o glumă cinică a istoriei, Mihai a fost regele fără regat al unei țări pe care a iubit-o necondiționat și pentru care s-a sacrificat, dar care îl alungase, iar Ana a fost regina unei țări a cărei limbă nu o vorbea și pe al cărei pământ nu a călcat până la 70 de ani…

Din nou acasă

Deși nu a mai putut să-și vadă țara până în 1992 – cu doi ani în urmă, fusese interceptat pe Autostrada București-Pitești și obligat să se întoarcă –, Regele Mihai nu și-a uitat niciodată țara și a militat, din exil, pentru dezvoltarea economiei de piață, pentru respectarea drepturilor omului și a proprietății private, pentru intrarea României în NATO și în Uniunea Europeană, devenind purtătorul de cuvânt cel mai credibil și mai asumat al țării noastre peste hotare.

Prima vizită a lui Mihai I în România, acum aproape 17 ani, de Paște, după 45 de ani de exil, a dat măsura dragostei celor care și-au așteptat regele o viață. Sute de mii de oameni au ieșit pe străzi pentru a-și vedea suveranul și a-i cere să vină înapoi și să scape țara de neocomunism. „Am ajuns aici, la București, de la Putna, după 45 de ani de pribegie. Sunt atât de bucuros că această vizită aici a coincis cu Sărbătorile Paștelui! Paștele, prin Învierea Mântuitorului nostru, sunt convins că va fi și reînvierea țării românești. Sunt sigur și știu că România va reînvia și va renaște. Cu toate că am fost departe de voi mai bine de 45 de ani, nu v-am uitat niciodată și vă iubesc din toată inima!, spunea atunci fostul suveran. Deși în 1997, după alegerea lui Emil Constantinescu președinte, Regele Mihai și-a recăpătat cetățenia și a putut reveni în România definitiv, nu a fost să fie…

16 decembrie 2017

A fost ziua în care românii s-au despărțit de ultimul lor suveran, un model de modestie, înțelepciune, demnitate, decență și patriotism. Atâtea fețe regale România nu a mai văzut din 1938, de la funeraliile Reginei Maria, iar încărcătura emoțională a fost sporită de cortegiul format din sute de mii de oameni tăcuți și înlăcrimați – culmea, nu toți regaliști! – care i-au adus ultimul omagiu Regelui Mihai. Suveranul României s-a întors din nou acasă. De data asta, pentru totdeauna! Și se află în sfârșit alături de înaintașii săi și de femeia care i-a fost alături aproape șapte decenii și căreia i-a mai supraviețuit doar un an.

Încă o dată, istoria ne dovedește că nu știm să ne prețuim valorile decât atunci când e prea târziu. Iar răsplata o reprezintă cei 30 de ani de „democrație originală pe care i-am parcurs sperând, zi după zi, la o viață mai bună. Care a uitat să mai vină…

Foto: Getty Images

Articole interesante si exclusivitati, in numarul de ianuarie al revistei VIVA!, disponibil la toate punctele de difuzare a presei

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe viva.ro