Tudor Chirilă, Irina Rimes, Dan Bittman și Loredana, printre artiștii care protestează față de o ordonanță a Guvernului Bolojan: "Plata drepturilor devine opțională, în practică"

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE NOIEMBRIE, GRATIS, AICI

Cuprins

1 Tudor Chirilă, Irina Rimes și Loredana, scrisoare de protest pentru Guvernul Bolojan
2 Ce este gestiunea colectivă extinsă
3 Nemulțumirea artiștilor
4 Ministerul Culturii, mesaj pentru actori
5 „Nu există temei pentru a crede că lucrurile nu vor funcţiona corect şi productiv”
6 Reguli clare prezentate de minister
7 „Noul sistem impune un mecanism cu o bază mare de utilizatori plătitori”

Scrisoarea este adresată Guvernului și Ministerului Culturii și vizează, în special, modul în care sunt colectate drepturile de autor pentru muzica difuzată în spații publice, precum restaurante, baruri, hoteluri, mall-uri sau mijloace de transport.

571395587_18534814972011407_4212089673456927088_n

Vezi galeria foto

Tudor Chirilă, Irina Rimes și Loredana, scrisoare de protest pentru Guvernul Bolojan

Mai mulți artiști români cunoscuți, printre care Tudor Chirilă, Irina Rimes, Adrian Despot, Dan Bittman, Damian Drăghici sau Loredana, au semnat o scrisoare de protest față de un OUG care ar urma să modifice Legea dreptului de autor (Legea nr. 8/1996).

Potrivit semnatarilor, proiectul de OUG ar elimina gestiunea colectivă extinsă, mecanismul prin care drepturile de autor sunt colectate centralizat prin organisme specializate, chiar și pentru artiștii care nu sunt membri ai acestora.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Imagini rare cu Ștefan Bănică și Alexandru, fiul lui. Cum i-a surprins Lavinia Pîrva pe pârtie: „Tati, hai că poți”

„Se dorește schimbarea modului de colectare a drepturilor titularilor din ambiental – prin eliminarea gestiunii colective extinse – de asemenea manieră încât aceștia să nu mai beneficieze integral de drepturile care li se cuvin', se arată în scrisoare.

Artiștii susțin că această schimbare este justificată de Ministerul Culturii prin aplicarea unei directive europene, însă, spun ei, legea actuală permite deja gestionarea individuală a drepturilor.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Anamaria Prodan, adevărul despre operațiile estetice: "Am 53 de ani și mă simt ca la 30. Nu-s tăiată pe la față!"

Citeste si: Guvernul dezminte informația că s-au tăiat alocațiile de hrană pentru copiii cu HIV/SIDA. De unde a pornit confuzia: „Circulă o știre falsă'

Ce este gestiunea colectivă extinsă

În prezent, restaurantele, hotelurile sau alte spații care difuzează muzică nu trebuie să semneze contracte cu fiecare artist în parte. Ele încheie un singur contract cu un organism de gestiune colectivă, iar acesta se ocupă de colectarea și distribuirea banilor către artiști, inclusiv către cei care nu sunt membri.

Potrivit artiștilor, acest sistem este necesar pentru că licențierea individuală este „imposibilă ori prea costisitoare', având în vedere numărul mare de piese difuzate zilnic din surse precum radio, TV sau internet.

Citește și: Ce taxe se modifică de la 1 ianuarie 2026. Cresc impozitele pe case și se scumpesc carburanții, țigările și alcoolul

Citește și: Ședința CCR privind pensiile magistraților, amânată a treia oară, pentru 16 ianuarie. Motivul invocat: „Doar eu aveam concediu, l-am anulat azi'

Nemulțumirea artiștilor

Artiștii avertizează că eliminarea gestiunii colective extinse ar duce la un sistem „ineficient și ușor de eludat'.

„Plata drepturilor devine opțională, în practică', se arată în scrisoare. Un utilizator ar putea declara că are contracte directe cu unul sau doi artiști, pentru a evita plata colectivă, și apoi „să difuzeze orice alt repertoriu', fără ca organizațiile de gestiune să poată verifica ce muzică este folosită în realitate.

În acest context, autorii spun că artiștii ar ajunge să fie obligați să își caute singuri muzica prin hoteluri, restaurante sau baruri. „Autorii (…) nu pot fi transformați în vânători ai utilizărilor muzicii proprii', se arată în document.

Semnatarii contestă atât eliminarea gestiunii colective extinse, cât și propunerea de a crea un nou organism comun de colectare, finanțat din sumele care ar trebui să ajungă la artiști. Ei avertizează că această soluție ar genera costuri suplimentare și cer ca, dacă va exista un „colector unic', acesta să fie desemnat dintre organismele deja existente.

„Legea trebuie să îi protejeze pe titularii drepturilor, nu să creeze cadrul pentru a evita sau reduce plata drepturilor lor', subliniază artiștii. În final, aceștia solicită păstrarea și reglementarea gestiunii colective extinse pentru muzica difuzată în spații publice și arată că „nicio directivă europeană nu propune diminuarea drepturilor cuvenite artiștilor'.

Ministerul Culturii, mesaj pentru actori

Ministerul Culturii a transmis, zilele trecute, noi clarificări, după ce 43 de actriţe şi actori au transmis o scrisoare în care ridică mai multe îngrijorări cu privire la proiectul de modificare a Legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

'Principalul scop al acestui act normativ îl reprezintă conformarea României la avizul motivat al Comisiei Europene privind gestiunea colectivă a dreptului de comunicare publică a operelor muzicale.

Corelativ acestui demers, sunt necesare soluţii legislative care să garanteze un just echilibru pentru toate categoriile de autori şi titulari de drepturi, soluţii care să corecteze şi să rezolve aspectele problematice ale gestiunii colective la nivel naţional – inclusiv cele semnalate de Dvs', transmis oficialii ministerului.

„Nu există temei pentru a crede că lucrurile nu vor funcţiona corect şi productiv”

Potrivit acestora, de mai bine de 20 de ani, gestiunea colectivă facultativă a operelor, producţiilor şi prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual a asigurat respectarea drepturilor şi titularilor de drepturi din România.

'Nu există temei pentru a crede că lucrurile nu vor funcţiona corect şi productiv şi în cazul operelor muzicale, pentru că extinderea acestei modalităţi de gestionare şi la comunicarea publică a operelor muzicale:

a) asigură egalitatea de tratament pentru toate categoriile de autori (muzică, audiovizual, opere scrise şi de artă plastică)

şi

b) garantează faptul că nivelul remuneraţiilor încasate de autori nu va fi inferior celui din prezent', a mai transmis Ministerul Culturii.

Potrivit datelor transmise de instituţie, prevederile din această reglementare, care securizează drepturile autorilor şi titularilor de drepturi, vizează următoarele:

a) Respectarea voinţei autorului. Fiecare creator decide liber între: gestiunea individuală (directă sau prin intermediul unui impresar), organisme de gestiune colectivă (OGC) sau entităţi independente (EGI), o practică obişnuită în industria muzicală europeană;

b) Protecţia Remuneraţiilor. Scăderea nivelului remuneraţiilor colectate invocată de organismele de gestiune colectivă vizează cel mult comisionul de administrare. În niciun caz nu aduce atingere veniturilor efective ale autorilor, care vor continua să încaseze remuneraţiile conform opţiunii liber exprimate (gestiune individuală sau reprezentarea prin intermediul unui organism de gestiune colectivă sau al unei entităţi de gestiune independentă);

c) Instituirea unei prezumţii de utilizare a repertoriului gestionat de OGC în cazul drepturilor gestionate colectiv facultativ;

'Gestiunea colectivă facultativă presupune faptul că organismele de gestiune colectivă reprezintă numai membrii proprii, fără a avea posilitatea să autorizeze şi utilizarea repertoriului autorilor şi titularilor care nu sunt membri ai acestora (nu au acordat mandat direct)', precizează ministrerul.

Reguli clare prezentate de minister

Potrivit acestuia, în aceste cazuri, a fost instituită o prezumţie de utilizare a repertoriului gestionat de OGC, care operează NUMAI DACĂ:

* autorul sau titularii drepturilor de autor şi conexe NU informează în prealabil organismul de gestiune colectivă (inclusiv prin prezentarea documentelor relevante conform prevederilor statutare) despre autorizarea directă a unei terţe persoane (juridice);

* utilizatorii NU fac dovada deţinerii autorizării directe prin prezentarea contractului încheiat cu autorii sau titularii de drepturi, fie direct, fie prin intermediari.

d) includerea, pentru prima dată, în cuprinsul Legii a unui capitol distinct, referitor la drepturile şi obligaţiile utilizatorilor. În opinia iniţiatorilor, concordantă cu directivele europene în materie, relaţia dintre autori şi titulari, pe de o parte şi utilizatori, pe de altă parte, intermediată în majoritatea cazurilor de organismele de gestiune colectivă, trebuie să fie una corectă, deschisă, echilibrată. Operele şi alte obiecte protejate generează remuneraţii ca urmare a utilizării, fapt ce presupune înţelegere, comunicare bazată pe respect şi bună-credinţă între cele două categorii;

e) în domeniul ambiental să existe o metodologie unică şi un organism comun de colectare;

'În prezent, existenţa mai multor colectori şi a celor patru metodologii distincte aplicabile în ambiental, a generat birocraţie, incoerenţe şi o bază de plătitori sub potenţial. Organismele de gestiune colectivă au pornit de la prezumţia de rea-credinţă în relaţia cu utilizatorii, fără a încerca să pună în practică un GHIŞEU UNIC, menit să reducă birocraţia şi să asigure eficienţă şi transparenţă', arată Ministerul Culturii.

„Noul sistem impune un mecanism cu o bază mare de utilizatori plătitori”

Instituţia explică faptul că noul sistem impune un mecanism cu o bază mare de utilizatori plătitori, care achită remuneraţii rezonabile în raport cu valoarea economică şi ponderea utilizării.

'Utilizatorii naţionali vor obţine licenţa de la un singur organism comun de colectare pentru un repertoriu vast (naţional şi internaţional) şi vor achita remuneraţiile printr-un sistem de facturare unică. Noul sistem elimină situaţiile extreme (precum reclasificarea mijloacelor de transport) şi se aliniază deciziilor CJUE care se opun unei simple prezumţii de comunicare publică bazată pe prezenţa instalaţiilor de sonorizare. Înfiinţarea acestui „ghişeu unic' (one stop shop) este aliniată bunelor practici europene, precum structura de colectare ICE (formată din PRS – UK, STIM – Suedia, GEMA – Germania), UNISONO (Belgia), BUMASTEMRA (Olanda) sau TheMusicLicense (UK) care demonstrează succesul colectării unitare, cu costuri administrative mai mici (ceea ce înseamnă mai mulţi bani pentru titulari)', se mai arată în precizările Ministerului Culturii.

f) obligaţia organismelor de gestiune colectivă de a iniţia (după ani şi ani de amânări) negocierile pentru metodologiile al căror obiect îl reprezintă drepturile gestionate colectiv facultativ, în acord cu dispoziţiile art. 146 alin. (1) lit. a) – i) din Legea nr. 8/1996.

'Practica ultimilor ani a arătat că doar schimbarea modalităţii de gestionare colectivă a drepturilor este insuficientă, atât timp cât metodologiile rămân neschimbate. În cadrul negocierilor, atât organismele de gestiune, cât şi utilizatorii stabilesc de comun acord condiţiile care garantează părţilor funcţionarea sistemului, în beneficiul titularilor de drepturi', arată ministerul.

Cel mai nou VIDEO