Eroii sunt printre noi. Larisa Pustiu, asistent medical în geriatrie, în Belgia: "Cât mă ține Dumnezeu sănătoasă și fără febra, continui să merg la muncă, pe timp de pandemie!"

Publicat pe

Când o asculți vorbind și îi cunoști povestea, n-ai spune că Larisa Pustiu are doar 34 de ani. A plecat din România în urmă cu zece ani și chiar dacă n-a crezut vreodată că va munci în geriatrie, în Belgia, acum nu și-ar schimba pentru nimic jobul. La muncă îngrijește zeci de bătrâni, unii dintre ei grav bolnavi, acasă trei copii mici. Are și pacienți, și colegi infectați cu COVID-19, dar nu s-a gândit o secundă să renunțe. Tot ceea ce-și dorește este ca oamenii sănătoși să stea în casă și să respecte, astfel, munca infernală a cadrelor medicale.

Eroii sunt printre noi. Larisa Pustiu, asistent medical în geriatrie, în Belgia: "Cât mă ține Dumnezeu sănătoasă și fără febra, continui să merg la muncă, pe timp de pandemie!"Eroii sunt printre noi. Larisa Pustiu, asistent medical în geriatrie, în Belgia: "Cât mă ține Dumnezeu sănătoasă și fără febra, continui să merg la muncă, pe timp de pandemie!"

CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE MAI, GRATIS, AICI!

Larisa, spune-mi exact, te rog, care este funcția ta?

Sunt asistent medical de zece ani în geriatrie, adică muncim cu persoane cu vârste peste 65 de ani, dar și cu persoane care suferă de anumite afecțiune și au nevoie de îngrijiri pe perioade scurte, recuperare, înainte de a reveni la casa lor. Avem pacienți cu Alzeihmer, Parkinson, cancer, alcoolism, boli pulmonare, etc. Mă ocup de îngrijirea pacienților și sunt responsabilă de zâmbetul de pe chipurile lor.

Cum ți-ai ales această meserie? Este un job extrem de greu şi clar nu este pentru toată lumea. Ce calități consideri că trebuie să aibă un cadru medical care îngrijeşte persoane în vârstă?

Răbdare. Trebuie multă, multă răbdare. Am plecat la 24 de ani din România fără să știu exact unde voi lucra. Nu aveam idee ce înseamnă Maison de Repos et de Soins. Și am ajuns să fiu singură cu 58 de oameni noaptea, câte 11 ore, 14 nopți pe lună. Un job solicitant care m-a învățat multe și m-a format ca asistent medical. Viaţa mi-a ales domeniul ăsta, nu am ales singură. Nu am vrut niciodată să lucrez în geriatrie, voiam să lucrez în sala de operații, mai ales că făcusem două luni de practică în Grecia, în niște săli de operații senzaționale. Dar viaţa avea altceva pentru mine. Și acum nu aş schimba geriatria cu altă ramură a medicinei pentru nimic în lume!

Cum este diferită ziua ta de muncă acum faţă de perioada dinaintea epidemiei?

Oh, am diminuat mult contactul cu pacienții. Nu mai intrăm în toate camerele ca înainte, purtăm măști, mănuși și halate, viziere… Este o atmosferă încărcată. Avem o echipă cool și mereu glumim, râdem, dansăm, dar nu este nimic ca înainte. Mai ales ca ducem lipsă de material de protecție. Înainte aveam de toate, dar ușor, ușor s-a diminuat stocul. Majoritatea colegilor sunt bolnavi, deci cei ramași pe teren sunt obligați să muncească mai mult și sunt epuizați. Toți colegii sunt epuizați fizic și psihic!

S-a schimbat viaţa ta de familia de când a izbucnit epidemia? Ai trei copilaşi. Ei resimt schimbările?

Copiii și-ar dori să meargă la școală, dar au înțeles și le place și acasă. Sunt fericiți că tati este seară de seară acasă. Înainte de pandemie, tati lucra foarte mult, la un restaurant cunoscut și unde era plin de oameni zi de zi. Era acasă doar vineri și sâmbătă seara. Acum profităm de multe momente frumoase împreună. Mai multe. Copiii și-ar dori la mare, că este aproape de noi, și-ar dori să vină cu noi la cumpărături, dar înțeleg atunci când le explicăm că nu se poate.

Pregătesc tot felul de activități în unele zile, dar mai mereu își găsesc singuri de joacă. Sunt geniali. Acum este soare afară aşa că profită de grădina zilnic.

Apropo de soțul meu, acum că restaurantul unde lucra este închis, credeam că va fi mereu acasă. Dar, toți bucătării de la locul meu de muncă au căzut bolnavi, toți trei, iar Adrian s-a oferit să ajute. Aşa că merge și gătește pentru pacienții mei de câte ori poate, atunci când eu nu sunt la muncă. În ziua în care am făcut testul COVID-19, el s a dus la 5.30 la muncă, la 12.00 a venit acasă să stea cu copiii, m-am dus eu la munca să fac testul, am revenit, a fugit el iar la muncă să pregătească cina și apoi a venit acasă să stea cu copiii până la 8 seara ca să muncesc eu… Deci uneori el muncește dimineața și eu seara. După o zi grea de muncă, el are apoi grijă de cei trei copilași. La mine la muncă pregătește mic dejun, prânz și cina pentru 65 de oameni… Și el este un erou!

Puteți citi interviul integral în numărul de mai al revistei VIVA!
Revista se poate găsi în rețelele: Kaufland, Cora, Metro, Carrefour, Auchan, Inmedio, Nis Petrol, OMV.

 
Biografiile Vedetelor
Fii la curent cu tot ce se întâmplă cu vedetele tale favorite

Află totul despre vedetele din România, dar și despre celebritățile internaționale: biografii, carieră, filmografie, discografie si viață personală.

Revista VIVA!
Revista VIVA!
Newsletter