Mărțișor. Legenda și semnificația Mărțișorului și tradiții de Mărțișor

Publicat pe

Legenda Mărțișorului. De la dar aducător de noroc la simbol al primăverii, Mărțișorul a primit de-a lungul timpului semnificaţii diverse, vechi de peste 8000 de ani, cu o încărcătură simbolistică deosebită. Cele mai frumoase tradiții de Mărțișor.

CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE FEBRUARIE, GRATIS, AICI!

Mărţişorul este sărbătorit cu entuziasm, pe 1 martie, de românii de pretutindini (Rep. Moldova, partea de Sud şi Nord a Ucrainei), dar şi de vecinii bulgari, într-o formă preluată. Micul obiect prins într-un şnur alb cu roşu, buburuză, coșar sau ghiocel, care este pus în piept de către femei poartă numele de mărţişor este simbolul venirii primăverii.

Mărțișor. Legenda și semnificația Mărțișorului și tradiții de MărțișorMărțișor. Legenda și semnificația Mărțișorului și tradiții de Mărțișor

În general, femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. În Moldova însă, obiceiul este ca fetele să dăruiască mărţişoare băieţilor. Împreună cu mărţişorul se oferă adesea şi flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.

Cele mai vechi mărțișoare

Arheologii au descoperit obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate mărţişoare. Ele au forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe aţă, pentru a fi purtate la gât. Cele două culori sunt deschise interpretărilor: roşul poate semnifica vitalitatea femeii, iar albul – înţelepciunea bărbatului. Astfel, şnurul mărţişorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii.

Semnificația șnurului mărțișorului

Se spune că, în vechime, mărţişorul era confecţionat din două fire răsucite de lână colorată – albă şi neagră sau albă şi albastră – şi era dăruit în prima zi din luna martie. Obiceiul mărţişorului este de fapt o secvenţă dintr-un scenariu ritual de înnoire a timpului – primăvara, la moartea şi renaşterea simbolică a Dochiei, potrivit Digi24.ro.

Unele tradiţii spun că firul mărţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia, în timp ce urca turma la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia torcea firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic. De aceea, mărţişorul este numit de etnologul Ion Ghinoiu „funia zilelor, săptămânilor şi lunilor anului, adunate într-un şnur bicolor”.

Semnificaţia firelor alb şi roşu ce se împletesc într-un şnur de care este prins un mic obiect este relevată şi de unele legende. Astfel se spune că Soarele ar fi coborât pe pământ în chip de fată frumoasă şi ar fi fost ţinut prizonier de un zmeu.

Pentru a-l elibera, un voinic s-a luptat cu zmeul vărsându-şi sângele în zăpadă. Soarele a urcat din nou pe cer şi, în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

Citește și:

Semnificaţia Valentines Day. Care este legenda Sfântului Valentin

Horoscop indian. Ce zodie ești și care sunt calitățile, dar și defectele tale

Zodiile care sărută cel mai bine. Ele cunosc secretul pasiunii

Mărțișorul, pe post de amuletă

Folcloristul Simion Florea Marian relatează în cartea „Sărbătorile la români” că în Moldova, Muntenia, Dobrogea şi unele părţi ale Bucovinei exista obiceiul ca părinţii să lege, la 1 martie, copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână. Moneda, legată cu un şnur roşu, un găitan din două fire răsucite din mătase roşie sau albă sau mai multe fire de argint şi aur se numeşte mărţişor, mărţiguş sau marţ. Mărţişorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii.

În unele zone, copiii purtau mărţişorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr. Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că şi copilului îi va merge bine în viaţă. În alte cazuri, mărţişorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmând să fie alb şi curat ca florile acestor arbuşti.

Folcloristul Simion Florea Marian scrie că mărţişorul serveşte celor care îl poartă „ca un fel de amuletă”, dar cine doreşte ca acesta să aibă efectul dorit „trebuie să-l poarte cu demnitate”.

5 legende ale Mărțișorului

1.Tânărul care a salvat Soarele

Una dintre frumoasele legende ale Mărțișorului spune că într-o zi, Soarele a luat înfățișarea unei tinere frumoase pentru a putea participa la horă și a coborât pe Pământ. Zmeul aflând acestea, a răpit-o pe tânăra și a închis-o într-o temniță la castel. Atunci natura a murit, a început o noapte interminabilă, florile s-au ofilit, pomilor le-au căzut frunzele, păsările au plecat, copii au încetat să mai zâmbească.

Văzând cât de mult lipseşte tuturor Soarele, un tânăr curajos și puternic s-a hotărât să caute castelul zmeului și să elibereze soarele. Căutarea a durat o vară, o toamnă și o iarnă. La sfârșiţul celui din urmă anotimp, tânărul a găsit temnița, l-a doborât după lupte grele pe zmeu și a eliberat Soarele. Apoi, natura a început să prindă viață, primăvara venise. Grav rănit, salvatorul a murit pe o plapumă albă de zăpadă pe care firișoare de sânge s-au prelins de la rănile tânărului.

În locurile în care zăpada a fost topită, au răsărit vestitorii primăverii – ghioceii. Roșul pentru dragostea și curajul cu care tânărul s-a luptat pentru eliberarea soarelui – simbolul luminii, al fericirii, al frumosului, și albul, culoarea zăpezii, dar și a ghiocelului, floarea care prevestește primăvara.

2. Baba Dochia

Se spune că baba Dochia îşi trimitea în fiecare an de 1 Martie nora la rău cu lâna albă şi neagră pentru a le spala până când cea albă devenea neagră iar cea neagră, albă. Fata a încercat fără rezultat să le spele până când mâinile ei au început să sângereze şi ochii ei să lăcrimeze. Impresionat de durerea dar şi de curajul fetei, Dumnezeu i-a dăruit o floare roşie pe care să o pună în apă cu care spala lana pentru a schimba culorile conform cerinţelor babei Dochia.

Fata a luat lana, şi-a pus floarea roşie în păr şi s-a întors acasă unde baba Dochia văzându-I floarea din păr a crezut că a venit deja primăvară şi a plecat pe munte cu oile, îmbrăcând cele 9 cojoace. Înaintând în drumul ei spre munte baba Dochia refuza să asculte de sfaturile celorlalţi privind timpul schimbător al lunii Martie şi renunţă încet la fiecare cojoc până ajunge să îngheţe de frig.

Se spune că Mărţişor ia în fiecare zi 2 zile reci de la Februarie pentru a se răzbuna pentru neîncrederea dar şi chinul la care baba Dochia îşi supune nora. De atunci oamenii îşi aleg în fiecare zi pe 1 Martie o zi din primele 9 ale lunii pentru a vedea cum le va fi anul. Firul alb-rosu de mărţişor a rămas în tradiţie de la firul de lână albă pe care s-a scurs sângele de pe mâinile fetei ce încerca să îndeplinească dorinţa babei Dochia, potrivit imartisoare.ro.

3. Lupta Primăverii cu Iarna

O altă legendă spune că într-o primă zi lunii martie, doamna Primăvara a văzut la marginea pădurii un ghiocel ce se chinuia să iasă din zăpadă. Dorindu-şi să îl ajute a început să dea la o parte atât zăpada îngheţata cât şi crenguţele pentru a-I oferi ghiocelului spaţial necesar pentru a creşte frumos. Ajutorul oferit ghiocelului a supărat Iarna iar aceasta din urmă a trimis vântul şi gerul pentru a-l distruge pe micul ghiocel.

Pentru a-l proteja de îngheţ Primăvara l-a adăpostit sub mâinile ei rănindu-se în mărăcini însă nu l-a putu salva, ghiocelul a îngheţat. Picătura de sânge însă care s-a prelins pe petalele ghiocelului din mâinile ei l-a retrezit la viaţă. Primăvara a învins în acest fel lupta cu iarna! Culorile firului de mărţişor simbolizează tocmai această luptă dar şi culoarea sângelui Primăverii pe albul ghiocelului şi al plapumei de zăpadă!

4. Fratele şi sora hanului

O legendă a mărţişorului din Bulgaria spune că o soră şi un frate pe vremea aceea prizonieri au primit de 1 Martie de la han mesajul ajutorului pentru a evada printr-un şoim ce purta legat un fir de aţă albă. În încercarea lor de a evada, fratele a fost ucis de cei ce îi urmăreau iar fata anunţa hanul despre această întâlnire eliberând şoimul cu aţă albă de data aceasta înroşită de sângele tânărului. De atunci hanul a poruncit purtarea unui fir de aţă albă împletită cu aţa roşie în fiecare an de 1 Martie pentru protecţie şi curaj în lupta cu inamicul.

5. Femeia şi bărbatul

Se spune că la începuturi, mărţişorul era de fapt o monedă de argint sau aur care se purta de copii şi fete împreună cu două fire răsucite, unul roşu şi unul alb, pentru fericire şi noroc. Aceste fire răsucite semnificau luptele constante între viaţă şi moarte, sănătate şi boala, vara şi iarna, zi şi noapte etc. acesta fiind motivul pentru care în general persoanele sensibile cum sunt femeile şi copii purtau mărţişorul considerând că le va ajuta în această luptă.

Roşul înseamnă viaţa, fiind atribuita astfel femeii iar cea albă înţelepciune, specifică bărbatului. Şnurul de mărţişor este construit astfel din 2 ciucuraşi, unul alb şi unul roşu, femeia şi bărbatul, iar şnurul răsucit este împletirea lor inseparabila.


 
Biografiile Vedetelor
Fii la curent cu tot ce se întâmplă cu vedetele tale favorite

Află totul despre vedetele din România, dar și despre celebritățile internaționale: biografii, carieră, filmografie, discografie si viață personală.

Revista VIVA!
Revista VIVA!
Newsletter