Hâc, hâc, hâc... Cine te pomenește? Așa se spune în popor când sughite cineva. De fapt, sughițul poate fi semn de boală, dacă este urmat de tulburări ale respirației, de insomnii sau de stări de neliniște. Sughițul poate anunța boli destul de grave. Așa că nu e cazul să-l trecem cu vederea. Și e indicat să ne informăm bine despre de ce sughițăm.
Cuprins
Deși pare un reflex simplu, sughițul implică un mecanism fiziologic complex și încă ridică semne de întrebare în comunitatea științifică. Sunetul acela sacadat, uneori amuzant, alteori enervant, este o reacție involuntară. Și o experimentăm cu toții, indiferent de vârstă.
Sughiţul vine pe neaşteptate și ne ia prin surprindere. În vreme ce, uneori, trece destul de repede, există situații în care acesta se prelungește. Și atunci devine un semnal de alarmă. Așadar, e indicat să știm mai multe despre de ce sughițăm și cum scăpăm de acest inconvenient.
Ce este sughițul
Sughiţul vine pe neaşteptate, uneori în timpul conversaţiei. Deseori se întâmplă când am băut ceva extrem de rece. Organismul poate reacţiona însă prin sughiţ şi atunci când mâncăm repede, când avem stomacul plin sau suntem emoţionaţi, nervoşi sau ne este teamă. Dar sunt diferite răspunsuri la întrebarea de ce sughițăm.
Numit pompos în termeni medicali singultus, sughițul nu este altceva decât un reflex involuntar cauzat de o contracție bruscă și repetată a diafragmei. Este vorba despre acel mușchi, în formă de cupolă, care separă cavitatea toracică de cea abdominală. Și joacă un rol esențial în respirație. Această contracție este urmată de închiderea glotei, partea superioară a laringelui. Astfel se produce sunetul caracteristic „hâc'. Și este însoțit de o senzație de „tresărire' internă.
Deși pare ceva simplu, este un adevărat mecanism implicat în aest proces. Și implică o contracție a diafragmei, aspirația rapidă a aerului, închiderea glotei și vibrația aerului blocat. Și sistemul nervos este implicat. Căci acționează și nervul frenic, care controlează diafragma, nervul vag, ce reglează activitatea viscerală și trunchiul cerebral, unde se află centrul reflexului.
Cu alte cuvinte, printr-un impuls greşit către creier, nervii diafragmei sunt excitaţi. Iar acest muşchi mare, care este situat între capul pieptului şi stomac, se contractă haotic. La fel se întâmplă şi cu căile respiratorii, care sunt obturate de cartilajul epiglotic. Şi pentru că aceasta are loc în mijlocul insipraţiei, se ajunge la un sughiţ.
De ce sughițăm
Sughițul poate avea o mulțime de factori declanșatori, de la cei mai banali până la cauze medicale serioase. De cele mai multe ori, sughițăm după o masă copioasă, după ce bem băuturi prea reci, prea fierbinți, acidulate ori alcoolice. Se întâmplă să sughițăm și când ne emoționăm sau ne bucurăm prea tare. Și când înfulecăm în grabă alimente condimentate ni se poate întâmpla. Și trecerea bruscă de la aer rece la cald poate declanșa sughițul.
Când vorbim și râdem în timp ce mâncăm, nu ar trebui să ne întrebăm de ce sughițăm. Căci aceste gesturi pot irita nervii implicați în reflexul de sughiț. Alcoolul irită stomacul și influențează nervul vag, ceea ce poate genera contracții involuntare ale diafragmei. Și obiceiul de a consuma frecvent gumă de mestecat sau fumatul pot declanșa crize de sughiț. Surprinzător sau nu, anxietatea, frica sau entuziasmul brusc pot declanșa sughițul, mai ales la copii.
De altfel, este absolut normal ca nou-născuții să sughițe frecvent. Reflexele lor sunt încă în dezvoltare. Iar înghițirea aerului în timpul alăptării este frecventă. Nu trebuie intervenit decât dacă sughițul interferează cu somnul sau hrănirea. În caz contrar, e doar un semn că sistemul nervos se maturizează.
De ce sughițăm mai mult timp
Acum că știi de ce sughițăm, e cazul să afli și când acest reflex poate fi un semnal de alarmă. În majoritatea cazurilor, crizele de sughiț nu durează mult. Dar se pot exinde pe cam 48 de ore. Dacă persistă mai mult timp, e cazul să consulți un medic. Căci pot semnala o iritație la nivelul nervilor, o tulburare a sistemului nervos central, dereglări metabolice sau reacții la anumite medicamente sau la consumul de alcool.
Există și situații când sughițul prelungit poate indica afecțiuni precum cele intestinale, gastrita, ulcerul duodenal, pancreatita, afecțiunile ginecologice, infarctul și chiar tumorile. Refuxul gastroesofagian, hernia hiatală sau tulburările digestive pot declanșa la rândul lor crize de sughiț.
Deteriorarea sau iritația nervilor
Una dintre cauzele principale ale declanșării sughițului pe termen îndelungat este deteriorarea sau iritația nervilor vag sau frenic. Aceștia susțin activitatea diafragmei. În general, cauzele pot fi banale. Poate fi vorba despre prezența unui fir de păr sau a altui iritant în ureche, care atinge timpanul. Dar poate fi vorba și despre o tumoră, un chist sau o mărire a glandei tiroide. Și refluxul gastroesofagian poate fi de vină. Acidul gastric ajunge în esofag, acel tub muscular prin care ajunge mâncarea din gură în stomac. Setea prelungită, gâtul uscat și laringita pot duce și ele la aceste iritații nervoase.
Dereglări ale sistemului nervos central
Prezența unei tumori sau a unei infecții la nivelul sistemului nervos central, precum și deteriorarea acestuia din cauza unui accident pot lipsi organismul de capacitatea de a controla reflexul sughițului. Spre exemplu, inflamația creierului sau encefalita poate avea o asemenea consecință. Meningita, scleroza multiplă, accidentul vascular cerebral sunt și ele printre potențialii declanșatori.
Tulburări metabolice
Sughiţul timp îndelungat poate fi o dovadă a faptului că metabolismul nu funcționează corespunzător. Acest lucru se poate întâmpla cu precădere la cei care suferă de diabet, dezechilibre electrolitice sau afecțiuni renale.
Medicamente și alcool
Anumite medicamente sau dependența de alcool pot cauza crize prelungite de sughiț. Sedativele și anestezicele sunt renumite pentru acest efect secundar. Tratamentele cu corticosteroizi pot duce și ele la crize prelungite de sughiț. Dexametazona, spre exemplu, este un steroid, medicament utilizat împotriva inflamațiilor cauzate de artrită, astm sau probleme renale.
Alte cauze
De ce sughițăm mai des uneori? Există persoane care sughiță mai frecvent decât altele. Postura în timpul mesei contează. Aplecarea prea mult în față în timp ce mănânci favorizează pătrunderea aerului în stomac. Somnul cu stomacul plin crește presiunea asupra diafragmei. În timpul sarcinii, uterul în expansiune poate afecta poziția diafragmei gravidei.
Când să consulți medicul
Sughiţul devine doar extrem de rar o afecţiune cronică. Totuși, dacă sughiţul nu încetează după o zi, consultă neapărat un medic. Deși majoritatea episoadele de sughiț sunt inofensive și durează câteva minute, există situații în care trebuie să acorzi atenție sporită.
Când sughițul devine persistent și se prelungește peste 48 de ore, dă fuga la medic. Poate semnala o afecțiune neurologică, metabolică sau gastrointestinală. Sughițul recurent și dureros, însoțit de dureri în piept sau dificultăți de respirație, poate fi asociat cu reflux gastroesofagian, hernie hiatală sau chiar leziuni ale nervului frenic. Dacă sughițul este însoțit și de alte simptome, precum greață, vărsături, pierdere în greutate, consultul medical este obligatoriu. Și asta pentru că poate ascunde ulcer gastric, tumori, afecțiuni renale sau afecțiuni cerebrale.
Cum scapi de sughiț
De-a lungul timpului, oamenii au inventat sute de remedii – unele amuzante, altele eficiente. Din punct de vedere științific, metodele eficiente sunt cele care influentează reflexul respirator și nervii implicați. Important însă este să crezi în efectele acestor acţiuni pentru că în acel moment îţi relaxezi inconştient diafragma.
Cel mai bine e să respiri într-o pungă. Aerul folosit măreşte conţinutul de dioxid de carbon din sânge şi linişteşte diafragma. Un alt truc eficient este să-ți ții respiraţia. Reține aerul timp de 10–20 secunde. Crește nivelul de CO₂ în sânge, ceea ce poate „reseta' reflexul de sughiț.
Zahărul și apa pot avea efect calmant. Înghițirea unei lingurițe de zahăr stimulează nervul vag și întrerupe ciclul reflex. Consumarea unui pahar de apă rece, cu înghițituri mici, calmează diafragma și reglează respirația. Poți să folosești și tehnica presiunii pe punctele reflexe. Apasă ușor pe palatul bucal cu limba sau pe zona dintre sprâncene cu degetul arătător.
Ei bine, sunt și metode populare care țin de tradiția folclorică. Sunt amuzante, dar, uneori, par să fie eficiente. Se crede că, dacă sperii persoana care sughite sau îi dai o veste neașteptată, se calmează. Există și superstiția potrivit căreia dacă te apleci și să bei apă din partea opusă a paharului ți se potolește sughițul.
Curiozități despre sughiț
Sughițul este, în esență, o reacție involuntară și benignă. Ne amintește că și cele mai simple fenomene ale corpului uman pot ascunde mistere fascinante. Așa că, știind de ce sughițăm, e cazul să știi și câte ceva despre sughiț.
Este un semn al evoluției
De ce sughițăm? Acest gest reflex nu pare să aibă un rol clar, dar există câteva teorii interesante. Unii cercetători cred că sughițul este un reflex moștenit de la amfibieni, care în timpul dezvoltării respirau atât prin branhii, cât și prin plămâni. Sughițul ar putea fi o relicvă a acestei duble respirații.
În embrionul uman, nervii care declanșează sughițul se dezvoltă devreme, ceea ce sugerează o origine ancestrală. Sughițul apare încă din viața intrauterină. Poate funcționa ca antrenament pentru mușchii respiratori, pregătind bebelușul pentru viața extrauterină. Unii specialiști cred că ajută fetusul să își dezvolte musculatura respiratorie.
Se ia
Sughițul este reflex vestigial, comun la multe specii de vertebrate. Oamenii, câinii, pisicile și chiar puii de rechin pot sughița. În multe cazuri, sughițul poate fi contagios. Unele persoane îl preiau involuntar, similar căscatului.
Poate dura zeci de ani
Cel mai lung episod de sughiț a durat 68 de ani! Charles Osborne din SUA a sughițat din 1922 până în 1990.
Sursa foto: Shutterstock
Alte surse: mayoclinic.org,
Citește și Cât de sănătos este să consumi brânză topită