Infecția cu Virusul HPV: Simptome, Diagnostic, Tratament și Prevenție

Ce este virusul HPV?

HPV este un virus din familia papillomaviridae, responsabil de infecții ale pielii și mucoaselor.

Se transmite prin contact direct piele-la-piele, cu precădere în timpul relațiilor sexuale (vaginal, anal, oral), dar și prin contactul cu zonele genitale afectate. Virusul se transmite chiar și de la persoane asimptomatice.

Care sunt tipurile de HPV și riscurile asociate?

Virusul papilomavirus uman (HPV) este alcătuit din peste 200 de tipuri distincte, fiecare având particularități genetice și biologice specifice. Dintre acestea, între 14 și 20 de tipuri sunt considerate cu risc crescut oncogenic — adică asociate cu apariția unor tipuri de cancer — în timp ce alte tipuri sunt responsabile de leziuni benigne, precum verucile.

Clasificarea HPV

Tipurile de HPV sunt grupate în funcție de afecțiunile pe care le pot cauza:

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Imagini rare cu Viorica Dăncilă din tinerețe, din perioada în care l-a adoptat pe fiul ei. Era brunetă și avea părul ondulat

HPV cu risc scăzut

HPV6, HPV11 (provoacă veruci genitale, negi comuni și leziuni benigne).
Alte tipuri din această categorie cauzează negi plantari, negi pe mâini sau față.
Aceste tipuri NU sunt asociate cu risc de cancer.
HPV cu risc crescut
- HPV16, HPV18 (responsabile de peste 70% din cazurile de cancer de col uterin la nivel mondial).
- HPV31, 33, 45, 52, 58, 59, 68 și alte tulpini (asociate cu cancer de col uterin, anal, vaginal, vulvar, penian, orofaringian/zonă gâtului).
- Infecția persistentă cu aceste tipuri poate determina modificări celulare precanceroase care, netratate, evoluează spre cancer.
RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Ce pensie primește Liliana Grădinaru, soacra lui Nicușor Dan. A lucrat 45 de ani în învățământ: „Este respectată în comună”

Alte tipuri de HPV

Există tipuri implicate în apariția unor afecțiuni cutanate rare, precum epidermodisplazia verruciformă (cauzată de HPV5, 8 etc.).

Riscuri asociate infecției cu HPV

Infecția cu HPV poate avea consecințe diferite, în funcție de tipul implicat:

Leziuni benigne:Veruci genitale, negi pe piele și leziuni orale nepericuloase, cauzate de tulpini HPV cu risc scăzut (de exemplu, HPV6 și HPV11). Acestea nu determina cancer, dar pot provoca disconfort social și psihic.
Leziuni precanceroase și cancere:
- Cancerul de col uterin: 99.7% dintre cazurile de cancer cervical sunt asociate cu infecția HPV.
- HPV este implicat în majoritatea cazurilor de cancer anal, vaginal, vulvar, penian și orofaringian (zona gâtului și a amigdalelor).
- La nivel global, Organizația Mondială a Sănătății estimează că HPV este responsabil pentru aproape 5% din totalul cazurilor de cancer.
- Statistic, aproximativ 625,600 de femei și 69,400 de bărbați dezvoltă anual cancer din cauza HPV la nivel mondial.

Statistici HPV România (2024-2025)

România are una dintre cele mai mari rate de incidență și mortalitate pentru cancerul de col uterin din Uniunea Europeană. Aproximativ 3,300 – 3,400 de femei sunt diagnosticate ANUAL cu cancer de col uterin.
Peste 1,800 de femei pierd anual lupta cu boala (circa 60% din cazuri).
O femeie moare LA FIECARE 5 ORE în România din cauza cancerului de col uterin.
Mortalitatea este de trei ori mai mare față de media europeană.
România are rate extrem de scăzute de vaccinare anti-HPV (aproximativ 13% la adolescente, sub 0.5% la populația totală în anii anteriori).
Peste 5,7 milioane de femei sunt expuse riscului de a dezvolta cancer de col uterin.

Care sunt simptomele infecției cu virusul HPV?

Infecția cu HPV are, în majoritatea cazurilor, o evoluție tăcută', fără simptome vizibile, ceea ce o face dificil de recunoscut și diagnosticat fără testare specializată. Totuși, manifestările clinice pot apărea și diferă în funcție de tipul de HPV și de localizarea infecției.

Simptome generale la femei

Negi genitali (condiloame acuminate): Leziuni moi, roz sau cenușii, de obicei pe vulvă, vagin, regiunea perianală sau col uterin. Nu sunt dureroși, dar pot provoca discomfort, mâncărime sau sângerare la contact.
Leziuni precanceroase ale colului uterin: Nu dau simptome specifice și pot fi depistate exclusiv prin testare citologică (test Babeș-Papanicolau) sau test HPV ADN.
Sângerări vaginale anormale: Apar mai ales în stadii avansate de boală.
Durere pelvină: Asociată de obicei cu leziuni cervicale avansate sau progresie spre cancer.
Negi la nivelul gurii, gâtului sau limbii: Rar, dar posibili în cazul contactului oral.

Simptome generale la bărbați

Negi genitali: Pe penis, scrot, zona anală sau în jurul anusului. Apar sub formă de excrescențe moi, nedureroase, dar pot provoca mâncărime, iritații sau disconfort psihic.
Leziuni orale sau orofaringiene: Negi sau modificări la nivelul limbii, gurii sau gâtului, rare, dar posibile.
Leziuni anale: Mâncărimi, sângerări sau excrescențe în sau în jurul anusului.

Simptome nespecifice/alte manifestări

În majoritatea cazurilor, infecția este fără simptome', eliminată de organism fără să știe.
În cazuri rare, dacă infecția persistă, pot apărea complicații severe: sângerări, dureri abdominale, dificultăți la urinare sau defecație (în funcție de localizare).
Simptomele malignității (ex. cancer de col uterin): scădere inexplicabilă în greutate, oboseală excesivă, dureri pelvine persistente, sângerări anormale.

Este crucial de știut că absența simptomelor nu exclude prezența infecției cu HPV! Screening-ul regulat, în special la femei, rămâne cea mai eficientă metodă de depistare precoce. La bărbați, testarea se recomandă mai ales dacă apar negi genitali, au parteneri diagnosticați sau prezintă risc crescut oncologic.

Cum se tratează infecția cu HPV?

În prezent, nu există un tratament antiviral specific care să elimine complet virusul HPV din organism. Acest virus poate fi eliminat natural de sistemul imunitar în majoritatea cazurilor în decurs de 1-2 ani. Totuși, tratamentele disponibile vizează managementul simptomelor și prevenirea evoluției infecției spre complicații grave, precum leziunile precanceroase și cancerele.

Tratamentul verucilor genitale și leziunilor benigne

Tratamente topice: Creme și soluții care stimulează răspunsul imun local sau distrug țesuturile infectate, cum ar fi imiquimod, podofilox, sinecatehine.
Proceduri fizice:
- Crioterapie (înghețarea verucilor cu azot lichid).
- Electrocauterizare (arde verucile cu curent electric).
- Terapie cu laser pentru îndepărtarea rapidă a leziunilor extinse.
Aceste metode nu elimină virusul, dar pot reduce semnificativ încărcătura virală și simptomele.

Tratamentul leziunilor precanceroase cervicale

Monitorizarea atentă: Testele Papanicolau și HPV ADN permit detectarea precoce a modificărilor celulare. În cazul leziunilor minore, uneori se recomandă supraveghere atentă pentru o perioadă înainte de intervenții agresive.
Proceduri ginecologice:
- Excizia locală a leziunilor (LEEP – excizie electrocauterizată cu buclă).
- Conizația cervicală (îndepărtarea unui segment din colul uterin).
Aceste tratamente sunt esențiale pentru prevenirea dezvoltării cancerului cervical.

Tratamentul cancerelor asociate HPV

Tratamentul este complex și adaptat stadiului bolii. Poate include chirurgie, radioterapie și chimioterapie.
Screening-ul și tratamentul precoce al leziunilor precanceroase cresc mult rata de supraviețuire și evită intervențiile complicate.

Cum se poate preveni infecția cu HPV?

Prevenția infecției cu HPV este esențială mai ales în România, unde incidența cancerului de col uterin și mortalitatea asociată sunt printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Există soluții concrete, adaptate contextului actual din România:

1. Vaccinarea anti-HPV

Vaccinarea gratuită a copiilor și adolescenților: Din 2024, vaccinul HPV este disponibil gratuit pentru fete și băieți cu vârsta cuprinsă între 11 și 18 ani, prin intermediul medicilor de familie. Se poate iniția chiar de la vârsta de 9 ani.
Vaccinare compensată (50%) pentru femeile cu vârsta între 19 și 45 de ani, cu rețetă de la medicul de familie.
Vaccinarea adultului tânăr: Adolescenții cu vârsta până la 26 de ani pot beneficia de vaccin în regim gratuit sau compensat, în funcție de categoria de vârstă.
Vaccinarea băieților: Programul național a anunțat extinderea vaccinării și către băieți, reducând astfel transmiterea și riscul de cancer la bărbați.

2. Screening și testare periodică

Program de screening pentru cancer de col uterin: Femeile cu vârsta între 25 și 65 de ani au acces la testarea HPV, recomandată ca metodă de primă intenție.
- Pentru femeile între 25 și 29 de ani: Test HPV sau, alternativ, testul Papanicolau.
- Pentru femeile peste 30 de ani: Testarea HPV la fiecare 5 ani dacă rezultatul este negativ.
Testare Babeș-Papanicolau: Gratuită în programele naționale de screening; se recomandă din 21 de ani, la fiecare 3 ani.
Colposcopie/biopsie: Dacă apar rezultate anormale la testare, se poate face triaj citologic și intervenții suplimentare.

3. Informare și campanii de conștientizare

Campanii publice: Evenimente dedicate precum HPV Awareness Day', proiecte derulate în stadioane de fotbal, școli, media pentru creșterea nivelului de informare, combatarea dezinformării și creșterea ratei de vaccinare.
Resurse online și offline: Pliante, conferințe, sprijin direct din partea ONG-urilor și autorităților. Tinerii și părinții se pot informa pe site-uri specializate precum infoHPV.ro și pe paginile Direcției de Sănătate Publică.

4. Utilizarea prezervativului

Folosirea prezervativului la fiecare contact sexual reduce semnificativ riscul de transmitere, deși nu oferă protecție absolută.

5. Vizite medicale regulate

Consultații la medicul de familie/ginecolog: Orice modificare apărută sau istoricul de infecții HPV trebuie discutate cu specialistul.
Bărbații: Deși nu există screening de rutină pentru cancerul penian sau anal, bărbații care observă negi, modificări sau aparțin categoriilor cu risc crescut (HIV, sex anal) trebuie să se prezinte la medic.

Unde se pot face analizele medicale pentru HPV?

Testarea pentru depistarea infecției cu HPV este esențială pentru sănătatea reproductivă, prevenția și diagnosticarea timpurie a cancerului de col uterin, în special în contextul unei incidențe ridicate a acestor afecțiuni în România. Analizele medicale pentru HPV pot fi efectuate exclusiv în laboratoare medicale acreditate, ce utilizează tehnologii validate internațional și respectă protocoale stricte de calitate.

Testarea HPV se face exclusiv prin recoltare realizată de medicul ginecolog. În funcție de istoricul medical al fiecăruia, medicul poate recomanda:

Test HPV ADN cu genotipare: identifică dacă virusul este prezent și stabilește tipul acestuia (risc înalt sau scăzut).
Test Babeș-Papanicolau: evaluează modificările celulare cauzate de infecție.
Colposcopie/biopsie: recomandată doar dacă apar rezultate anormale la testele inițiale.

Toate analizele se efectuează doar pe probe recoltate direct de specialiști ginecologi. Bioclinica este laboratorul potrivit pentru testarea HPV datorită tehnologiei moderne folosite în analiza ADN-ului viral, echipei de medici de laboratori experimentați și rapidității cu care livrează rezultate pe care te poți baza. Astfel, ai siguranța unui diagnostic precis și a unui plan medical adecvat.

Sursa foto: shutterstock.com