Suntem grăbiți, trăim cu un ochi pe ceas și cu celălalt pe notificările telefonului, mereu ne aflăm în tensiune. De câte ori n-ai spus „sunt stresat” când, de fapt, inima îți bătea haotic fără să știi de ce? De câte ori ai evitat să ceri ajutor pentru că „toată lumea trece prin asta”? Este timpul să facem diferența între stres și anxietate. Să vedem realitatea și să învățăm împreună cum să ne înțelegem mintea, înainte ca ea să ne copleșească.
Diferența dintre stres și anxietate – aparențe asemănătoare, origini distincte
Diferența între stres și anxietate este subtilă și pentru a o înțelege mai bine ar trebui să știi care sunt maniferările fiecăreia. Stresul este răspunsul organismului la un pericol identificabil: termene limită, certuri, examene. Este intens, dar este trecător. Când pericolul dispare, corpul se liniștește. În schimb, anxietatea este un val nevăzut care vine din interior. Este frica de ce s-ar putea întâmpla, nu de ce se întâmplă. Nu are nevoie de un motiv clar și își găsește hrana în gânduri repetitive, în scenarii imaginare, în incertitudine.
Stresul îți face inima să bată repede când șeful te întreabă despre raportul întârziat. Anxietatea, în schimb, îți dă insomnii cu gândul că poate niciodată nu ești suficient. Și uneori, le simțim pe amândouă deodată – ca două voci în cor, dar pe tonuri diferite.
Anxietatea nu este doar stres persistent – este o stare așteptând un pericol care nu vine
Pe plan biologic, stresul activează axa HPA, eliberând cortizol și adrenalină pentru a ne proteja. Este un „soldat' care răspunde la luptă. În schimb, anxietatea implică o hiperactivitate a amigdalei, zona creierului care răspunde la frică. Aici, nu mai vorbim despre adaptare, ci despre anticipare. Gândurile rulează în buclă, inima bate fără motiv aparent, iar corpul se pregătește pentru o bătălie care nu vine niciodată.
Atacul de panică este un urlet din interior – brusc, intens, paralizant – și apare pe fondul anxietății sau stresului. Este o manifestare acută, copleșitoare, care poate imita un infarct. Persoana tremură, respiră greu, are amețeli, senzația că moare. În realitate, este corpul care activează toate alarmele deodată – o explozie de adrenalină fără avertisment, fără pericol concret. E important să știm: deși pare înfricoșător, atacul de panică nu este periculos, dar poate afecta calitatea vieții dacă nu este tratat corespunzător.
Cunoștința e începutul vindecării
Diagnosticul diferențial între stres, anxietate, atac de panică și depresie se face clinic, prin evaluări psihologice și psihiatrice. Confuzia între aceste stări poate duce la tratamente ineficiente sau întârziate. Depresia, spre exemplu, presupune scăderea motivației, tristețe profundă și lipsa plăcerii în activitățile zilnice – un contrast față de anxietatea care este marcată mai ales de neliniște și anticipare negativă. A le înțelege și numi corect este un act de responsabilitate față de sine. În căutarea unor soluții durabile și non-invazive, terapia neurofeedback iese din sfera experimentalului și pășește cu fermitate în practica clinică. Aceasta aduce claritate și creează spațiu pentru echilibru.
Sursa foto: Freepik