Conclavul pentru alegerea unui nou papă trebuie să înceapă în Capela Sixtină de la Vatican, conform regulilor, nu mai devreme de 15 zile și nu mai târziu de 20 de zile după decesul Papei Francisc. Moartea papei va declanșa nouă zile de doliu cunoscute sub numele de Novendiale, inițial un obicei roman antic.
Vezi și acest video VIVA!:
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE MARTIE, GRATIS, AICI!
Cuprins
- 1 Cum se alege noul papă, după moartea Papei Francisc
- 2 Procedura de alegere a papei – scurt rezumat
- 3 Ritualurile durează nouă zile
- 4 Tradiția „fumului alb” care anunță un nou papă
- 5 Papa Francisc, înmormântat în Bazilica Sfânta Maria Majoră din Roma
- 6 Cum se alegeau papii în primele secole ale creștinătății
Odată cu moartea Papei Francisc, Vaticanul a intrat într-o perioadă de tranziție numită „sede vacante”, însemnând „scaunul este vacant', în timpul căreia conducerea bisericii este temporar predată Colegiului Cardinalilor, deși nu se pot lua decizii majore până când nu este ales un nou papă.
Cum se alege noul papă, după moartea Papei Francisc
La două până la trei săptămâni după funeraliile papei, Colegiul Cardinalilor se va întruni în Capela Sixtină pentru a ține un conclav, procesul extrem de secret de alegere a unui nou papă. În teorie, orice bărbat romano-catolic botezat este eligibil pentru papă, dar în ultimii 700 de ani, papa a fost întotdeauna ales din rândul Colegiului Cardinalilor.
Vasta majoritate a celor 266 de pontifi aleși de-a lungul istoriei au fost europeni. Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio în Argentina, este primul pontif non-european în 1.300 de ani.
Spre deosebire de politica obișnuită, candidații pentru papă nu fac campanie deschisă pentru această poziție. În ziua votului, Capela Sixtină, cu faimosul său plafon pictat de Michelangelo, este sigilată fizic, iar cardinalii, care au depus un jurământ de confidențialitate, sunt închiși înăuntru.
Toți cardinalii cu vârsta sub 80 de ani pot lua parte la votul secret. Aceștia au nevoie de o majoritate de cel puțin două treimi plus unu pentru a-l alege pe noul papă, astfel încât votul poate dura mai multe runde, pe parcursul mai multor zile.
La încheierea alegerilor, noul papă este întrebat dacă acceptă demnitatea și ce nume dorește să ia. Lumea află vestea alegerii unui nou papă atunci când un oficial arde buletinele de vot cu substanțe chimice speciale care generează un fum alb, ce iese pe coșul capelei.
Aceștia folosesc alte substanțe chimice pentru a produce fum negru care indică un vot neconcludent. Decanul Colegiului Cardinalilor urcă apoi în balconul central al Bazilicii Sfântul Petru pentru a anunța „Habemus Papam' (Avem papă).
Noul papă apare apoi și dă binecuvântarea sa mulțimii din piață. Apoi, proaspăt alesul papă, după ce și-a ales un nume papal (cel mai probabil unul care onorează un sfânt sau un predecesor) și a îmbrăcat o sutană albă, iese pe balcon pentru a-și ține primul discurs către public. Și cu asta, lumea catolică are un nou lider.
Citește și: De ce a murit Papa Francisc. Boala care l-a ținut o lună în spital și l-a răpus la vârsta de 88 de ani
Procedura de alegere a papei – scurt rezumat
Convocarea conclavului. După decesul sau demisia unui papă, Colegiul Cardinalilor se reunește în termen de 15 până la 20 de zile pentru a organiza conclavul. Această perioadă permite cardinalilor din întreaga lume să ajungă la Vatican și oferă timp pentru reflecție și rugăciune, se arată într-un document publicat de Conferința Episcopilor Catolici din Statele Unite.
Participanții la conclav. Conform normelor actuale, cardinalii care nu au împlinit vârsta de 80 de ani la momentul începerii Sediului Vacant au dreptul să participe la conclav. Numărul maxim de cardinali electori este stabilit la 120.
Desfășurarea conclavului în Capela Sixtină. Cardinalii electori se izolează în Capela Sixtină, unde se desfășoară procesul de votare. Pentru a asigura confidențialitatea și a preveni influențele externe, conclavul se desfășoară în condiții de strictă izolare, fără contact cu exteriorul.
Procesul de votare. Votarea se realizează prin scrutin secret. Pentru a fi ales, un candidat trebuie să obțină o majoritate de două treimi din voturi. În primele 30 de scrutine, această majoritate calificată este obligatorie. Dacă după aceste scrutine nu se ajunge la un rezultat, se poate trece la balotaj între primii doi candidați, menținându-se însă necesitatea unei majorități de două treimi.
După fiecare rundă de vot, buletinele sunt arse. Dacă nu s-a ajuns la un rezultat, se adaugă substanțe chimice care produc fum negru, semnalând mulțimii că nu a fost ales încă un papă.
În cazul unui rezultat pozitiv, fumul este alb, anunțând lumii alegerea noului Suveran Pontif, arată CNN.
Ritualurile durează nouă zile
Ritualurile marchează sfârșitul unui pontificat și începutul următorului.
Șambelanul papei, cardinalul Kevin Farrell, confirmă oficial decesul. El sigilează apoi apartamentul privat al papei și pregătește funeraliile.
Șambelanul și trei asistenți decid când sicriul papei va fi dus în Bazilica Sfântul Petru pentru a fi vozotat de public.
De asemenea, ei se asigură că „Inelul pescarului' și sigiliul de plumb al papei sunt rupte, astfel încât să nu mai poată fi folosite de nimeni.
Nu se efectuează nicio autopsie, citează hotnews.ro.
Ritualurile de doliu durează nouă zile, data funeraliilor și a înmormântării urmând să fie stabilită de cardinali.
Tradiția „fumului alb” care anunță un nou papă
Potrivit tradiției, alegerea unui nou papă este anunțată printr-un fum alb care se ridica prin șemineul aflat în Capela Sixtină, unde se reunește conclavul cardinalilor electori. Daca aceștia nu au ales încă un suverna pontif, fumul este negru, gratie unui produs fumigen care se adaugă fumului emis de buletinele de vot arse.
Aceasta distincție foarte poetica poate crea probleme, întrucât observatorii pot deveni confuzi la toate nuanțele de gri, fumul ieșind în general la ora 19.00, în perioada apusului. Acum mulți ani, purtatorul de cuvant al Vaticanului a evocat, cu umor, „frumusetea evenimentului', vorbind despre tradiția fumului alb.
Întrebat atunci de jurnaliști despre momentul fumului alb, părintele Federico Lombardi a recunoscut că exista un anumit suspans. El și-a amintit că autnci când a fost ales Papa Benedict al XVI-lea în 2005, fumul nu a fost perfect alb de la început. „Însă este frumusețea evenimentului. Durează câteva minute, exista un suspans, fiecare încearcă să înțeleagă, privim clopotele cum se balansează. Este mult mai interesant decât un ceas elvețian.'
Dar nu s-ar putea și un SMS sau un e-mail pentru confirmare? a insistat un jurnalist. „Sper că nu. Vreau că acest moment să fie trăit astfel', a spus el.
:contrast(8):quality(75)/https://www.viva.ro/wp-content/uploads/2025/04/001-cover-4-113.jpg)
Papa Francisc, înmormântat în Bazilica Sfânta Maria Majoră din Roma
Funeraliile papei vor avea loc cel mai probabil în Piața Sfântul Petru, între patru și șase zile după moartea sa, cu mulțimi de oameni în doliu adunându-se la Vatican pentru slujbă. Aceasta va fi condusă de decanul Colegiului Cardinalilor, în prezent italianul Giovanni Battista Re, în vârstă de 91 de ani.
Papa Francisc a spus că, spre deosebire de mulți predecesori, nu va fi înmormântat în cripta Bazilicii Sfântul Petru, ci în Bazilica Sfânta Maria Majoră din Roma. De asemenea, el a cerut să fie înmormântat într-un sicriu simplu din lemn.
Papii din trecut erau înmormântați în trei sicrie: unul din chiparos, unul din zinc și unul din ulm, așezate unul în interiorul celuilalt, dar Francisc a ordonat să fie înmormântat într-un singur sicriu, făcut din lemn și zinc.
Când Benedict al XVI-lea a fost înmormântat, sicriul său conținea și monede bătute în timpul domniei sale, precum și un tub metalic care închidea un sul de hârtie rulat, numit rogito, un document de 1.000 de cuvinte care repovestea viața și domnia sa. Francisc va fi probabil înmormântat cu propriul său rogito detaliind pontificatul său unic.
Cum se alegeau papii în primele secole ale creștinătății
În primele secole ale creștinismului, alegerea episcopului Romei, ulterior cunoscut sub numele de papă, era realizată de către clerul local și membrii comunității creștine din Roma. Această metodă reflecta structura comunităților creștine timpurii, unde liderii erau aleși prin consensul credincioșilor.
Pe măsură ce Biserica a căpătat influență și putere, procesul de alegere a papei a fost adesea influențat de împărați, regi și nobili locali. În anumite perioade, liderii laici au avut un cuvânt decisiv în numirea papei, ceea ce a dus la conflicte și controverse.
Pentru a limita influența laică și a asigura autonomia Bisericii, în 1059, papa Nicolae al II-lea a emis decretul „In Nomine Domini”, care stabilea că doar cardinalii-episcopi au dreptul de a alege noul papă. Aceasta a fost o etapă crucială în definirea procedurii de alegere a Suveranului Pontif, potrivit spotmedia.ro.
Termenul „conclav” provine din latină, însemnând „cu cheia”, subliniind izolarea cardinalilor în timpul alegerii. În 1179, papa Alexandru al III-lea a stabilit prin Conciliul al III-lea de la Lateran că toți cardinalii, nu doar cei episcopi, au drept de vot în alegerea papei, consolidând astfel procedura conclavului.