Andreea Marin a debutat în televiziune la 18 ani, cu emisiunea „Țara lui Piticot”. Încă are amintiri de atunci: „Eram studentă la Informatică”

Publicat pe

O după-amiază alături de Andreea Marin și de fiica ei, Violeta. Nu știam la ce să mă aștept… Dar întâlnirea cu ele a fost cât se poate de firească, Violeta – pe care am cunoscut-o acum – fiind un copil care a reușit să mă impresioneze, cu adevărat. Dezinvoltă, hotărâtă, extrem de sociabilă și de comunicativă, un lucru este cert: îi seamănă perfect mamei sale! Acum, vă invit și pe voi să le cunoașteți mai bine!

Ești implicată în multe proiecte și ai un CV mai mult decât impresionant… Când mă gândesc la tine, primul gând care-mi vine în minte este televiziunea. Și mi-am amintit de emisiunea „Țara lui Piticot, debutul tău, la TVR Iași. Ce amintiri ai din perioada aceea?

Cea mai frumoasă perioadă, ucenicia, descoperirea pasiunii de a conecta lumea prin cuvânt, imagine și emoție… Atât de frumos! În plus, eu eram studentă la Informatică și aveam un alt drum, total diferit, iar televiziunea a devenit o pasiune neașteptată care mi-a schimbat viziunea și viața. Am avut dascăli adevărați la TVR Iași, am învățat să fac de toate, a fost o comoară pentru dezvoltarea mea acea perioadă. Mi-a fost greu să mă desprind, dar știrile naționale au fost pasul următor și o șansă ce nu putea fi ratată. Pasul spre București a fost calea firească.

Cu siguranță că apogeul a fost emisiunea „Surprize, Surprize, o pro-ducție cel mai probabil imposibil de egalat, momentan. Cum privești tu acest proiect acum, la ani distanță?

Erai foarte tânără atunci când a început emisiunea… În primul rând, am avut un mentor extraordinar, maestrul Valeriu Lazarov, un regizor care a devenit peste hotare și producător de succes, cel ce și-a pus amprenta pe televiziunile lui Berlusconi și pe producții TV din Europa și de peste ocean. Vizionar, cu o disciplină de invidiat, fin psiholog și cunoscător al fenomenului de televiziune, m-a învățat enorm, m-a „adoptat ca pe o fiică, și aceasta a fost o șansă extraordinară pentru mine. Am înțeles nu doar cum să fiu un bun producător și moderator, un atent ascultător al celor aflați în fața microfonului meu, ci și un om căruia să îi pese de ceea ce lasă în urmă, muncind cu inima, înainte de toate. Nu ne permiteam să greșim, să facem experimente cu viețile oamenilor, ne documentam temeinic și aveam un singur scop: să-i surprindem astfel încât să își amintească de acel moment întreaga viață.

Emisiunea aceasta a schimbat vieți în bine și a salvat vieți aflate la limită, sunt oameni care astăzi trăiesc datorită inimoșilor din echipa noastră de odinioară. Și asta înseamnă mult mai mult decât a face doar un produs de televiziune. A fost o experiență care m-a făcut de multe ori să caut resurse pentru a transforma imposibilul în posibil. În plus, noi nu aveam frontiere, cazurile noastre erau din toate colțurile lumii, nu doar din România. De aceea, această experiență mi-a deschis larg aripile către lume și m-a forțat să îndrăznesc, chiar și atunci când mi se spunea, cât se poate de limpede, că nu există șanse.

Foto: Facebook

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe viva.ro