magistraţii care au decis că o fetiţă de 11 ani poate consimţi sexul

Pentru că, în toate cazurile, dar mai ales atunci când victimele sunt copii, magistraţii ar trebui să-şi asume, cu fruntea sus, deciziile date, scrie Libertatea.

Jurj Viorel, agresorul sexual de 52 de ani, a susţinut că fetiţa l-a provocat să facă sex cu ea, deoarece era mereu îmbrăcată sumar'. Iar magistraţii l-au crezut.

La insistenţele lui Jurj, alţi cinci adolescenţi au agresat sexual minora. Pentru fapta lor, ei au primit nişte amenzi simbolice.

Mai bine de un deceniu, fata s-a străduit să le demonstreze magistraţilor români că a fost victima unui viol. Doar trei din şapte judecători i-au dat până acum dreptate.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată casa părăsită a lui Călin Georgescu, aflată pe cel mai înalt deal din România. De ce a ajuns o ruină: „Nu veneau aici decât rar, nu prea intrau în vorbă cu cei de pe aici”

Calvarul fetei a durat 7 luni

Ioana* era elevă în clasa a IV-a atunci când a fost violată de şase indivizi care locuiau în acelaşi sat cu ea. Cinci dintre agresorii sexuali erau adolescenţi, iar cel care i-a instigat, Jurj Viorel, avea 52 de ani.

Calvarul fetiţei a durat şapte luni. În tot acest timp, Jurj o amenința că o omoară cu bătaia dacă spune cuiva, iar Ioanei i-a fost ruşine şi frică să le ceară ajutorul părinţilor ei.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată casa în care locuiesc Theo Rose și Anghel Damian: "Mi-am dorit modelul ăsta de pat mai mult decât orice altă piesă din casă"

În martie 2009, observând că fata nu mai foloseşte absorbante intime, mama a început să-i pună întrebări. Şi abia atunci a aflat prin ce trece fetiţa care, în urma agresiunii sexuale, rămasese însărcinată.

Părinţii au depus în aceeaşi zi reclamaţie la Poliţie, iar cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

Un rechizitoriu de patru pagini

Rechizitoriul întocmit de procurorul DUMITRU ŞOFAN se bazează pe declaraţiile fetiţei, certificatul medico-legal, declaraţii de martori şi declaraţiile celor şase învinuiţi.

În certificatul medico-legal se preciza doar că victima prezintă deflorare completă, iar pe corp nu sunt prezente urme de violenţă'. Iar ca martori, procurorul Şofan a audiat doar două fetiţe care avea 13 şi 14 ani, surorile adolescenţilor puşi sub învinuire.

Singurii care n-au vrut să creadă că un copil de 11 ani poate consimţi un act sexual au fost poliţiştii de la IPJ Hunedoara. Ei au solicitat ca fetiţei să i se facă o expertiză medico-legală psihiatrică. Iar concluziile au fost că ea suferea de stres posttraumatic.

„Minora vorbește rușinată despre cele întâmplate, are amintiri vii legate de evenimente. (…) Declară că nu a spus nimănui mai repede despre incidente deoarece se temea pentru siguranța ei și a membrilor familiei ei', potrivit raportului de expertizei medico-legale psihiatrice.

Jurj Viorel a fost trimis în judecată nu pentru viol, ci pentru act sexual cu un minor Pentru unul dintre agresori s-a decis neînceperea urmăririi penale, pentru că el avea 13 ani, iar ceilalţi patru adolescenţi au primit doar câte o amendă simbolică, de 250 de lei sau 100 de lei.

Procuroare: „Nu rezultă, fără dubiu, că victima nu s-a opus'

Părinţii Ioanei au formulat plângere împotriva soluţiei de netrimitere în judecată a celor patru fraţi care recunoscuseră că au întreţinut relaţii sexuale cu fetiţa de 11 ani. Toţi cei patru au ameninţat-o că, dacă nu vor întreţine raporturi sexuale, îi vor anunţa familia despre ce s-a întâmplat între aceasta şi Jurj Viorel, aşa încât ne găsim în prezenţa unei constrângeri psihice', se precizează în plângerea părinţilor, care face trimitere şi la raportul de expertiză medico-legală-psihiatrică aflat în dosar. Cazul a ajuns pe masa unei procuroare care a respins plângerea, ca neîntemeiată.

Din analiza tuturor actelor dosarului nu a rezultat fără dubiu că actele sexuale au fost săvârşite fără acordul părţii vătămate, nefiind deci întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de viol', notează SANDA IONELA DRAIA, prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

Judecătoarea admite că fetiţa 'a fost supusă la o traumă psihică'

Dosarul în care Jurj Viorel era acuzat de act sexual cu un minor a ajuns la Judecătoria Deva şi a fost repartizat judecătoarei PETRONELA NEGREA DRUCAN.

Părinţii fetiţei au cerut schimbarea încadrării faptei în viol. În pledoaria sa, avocatul familiei, Marin Miertoiu, a declarat instanţei că este mirat de faptul că victima nu a putut fi privită cu inocenţa unui copil, ci este pusă pe o scară cum numai prostituţia este pusă, abuzându-se de justa valoare a probelor administrate'.

Procurorul de şedinţă, JEAN NICOLAE UNCHEŞELU, a spus că se opune cererii de schimbare a încadrării juridice, motivând că deşi în cauză este vorba de o vârstă foarte fragedă a părţii vătămate, respectiv 11 ani, cu privire la iresponsabilitate nu se poate face o asimilare, ca să se considere că partea vătămată nu este conştientă de faptele sale'.

Iar judecătoarea a decis că fetiţa de 11 ani nu a fost violată, ci a făcut sex de bunăvoie cu bărbatul care putea să-i fie bunic.

Judecătorii de la Curte: «E posibil ca victima, chiar dacă nu are 12 ani, să aibă aptitudinea de a se apăra»

Părinţii fetiţei au atacat decizia de condamnare a lui Jurj, iar dosarul a ajuns la Tribunalul Hunedoara, unde un complet format din judecătorii Ioan Adrian Sava şi Violina Draia l-a condamnat pe Jurj Viorel pentru viol, la 4 ani de închisoare.

Jurj Viorel a rămas condamnat pentru act sexual cu un minor, la 3 ani de închisoare. Decizia a fost luată de judecătorii MONICA FELICIA FARCAŞ, MARIUS AUREL MOTOLEA şi SANDA TRIF.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a fost reprezentat în proces de procuror ALINA OANĂ. CEDO: Justiţia din România are o mare problemă

După ce fost dată decizia definitivă, părinţii Ioanei, ajutaţi de avocata Adina Laza, s-au adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului. Iar CEDO a decis că justiţia din România are o mare problemă, atât timp cât instanțele nu pot face diferenţa între viol şi act sexual cu un minor.

Ce fac azi cei 9 magistraţi

Şofan Dumitru, cel care a întocmit rechizitoriul, este acum procuror-şef Secţie Urmărire Penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

Nicolae Paştiu, cel care a confirmat rechizitoriul, este procuror-şef Secţie Urmărire Penală la Pachetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Draia Sanda Ionela, cea care a respins plângerea părinţilor fetiţei, lucrează şi azi Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara şi este procuror-şef Secţie Judiciară.

Petronela Negrea Drucan, prima judecătoare care a decis că fata de 11 ani a consimţit actele sexuale la care a fost supusă, profesează la Tribunalul Hunedoara.

Jean Nicolae Uncheşelu, primul procuror de şedinţă care s-a opus schimbării încadrării faptei lui Jorj din act sexual cu un minor în viol, e procuror la DNA – Structura Centrală.

Monica Felicia Farcaş, preşedinta completului de la Curtea de Apel Alba Iulia care a decis că fetiţa de 11 ani s-ar fi putut apăra, este azi preşedinta Judecătoriei Blaj.

Marius Aurel Motolea, judecător în completul condus de Farcaş, profesează acum la Secţia I Civilă a Curţii de Apel Alba Iulia.

Judecătoarea Sanda Trif, judecătoarea de la Curtea de Apel Alba a ieşit la pensie în ianuarie anul trecut, iar Alina Oană este procuror DNA – ST Alba Iulia.