[EXCLUSIV] HORIA BRENCIU: "Am energie cât să îmi ajungă 9 vieţi plus TVA"

Publicat pe

Mina, Andreea, Maria şi Alice. Aşa se defineşte fericirea pentru Horia Brenciu. „El are în sânge tot ce-i trebuie ca să fie tatăl perfect!', spune Alice Dumitrescu, iubita lui, şi avem toate motivele să o credem!

 

IMG_7345a2

 

Artistul nu s-a lăsat aşteptat, este punctual din fire şi nu are aere de vedetă. A intrat însoţit de Alice şi de Mina vorbind tare, râzând, glumind şi îmbrăţişând pe toată lu­mea. La 40 de ani, Horia Brenciu e fericit. Iubita lui, Alice Dumitrescu, i-a dăruit o fiică minunată.

 

Ştiu că apreciaţi enorm discreţia şi nu vă place să vă expuneţi vieţile în public. Totuşi, în ultima perioadă, paparazzi sunt pe urmele voastre. Pe o scară de la 1 la 10, cât vă aga­sează acest lucru şi cum gestionaţi tensiunea în astfel de situaţii?

Horia: Gestionăm în felul următor… Alice îi vede prima, îmi spune mie, iar eu ridic din umeri. Mai în glumă, mai în serios, nu e deloc o chestiune plăcută să conduci o maşină în plină zi sau seara şi deodată, la un semafor, să te orbească două blitz-uri venite din senin. Acum 20 de ani, când am intrat în spaţiul public românesc, a face o fo­tografie pe stradă era o raritate şi orice cameră de filmat era privită cu interes. Acum, reacţia oamenilor la orice fel de aparat îndreptat spre ei este de to­tală dezaprobare. Alte vremuri, alţi fo­tografi, alte cerinţe, alte… principii.

Alice: Pe mine nu mă agasează ni­meni. Eu sunt interesantă pentru pa­parazzi doar când sunt cu Horia sau cu Toni Grecu, realizatorul emisiunii pe care o produc la Pro TV. Nu merg la niciun eveniment monden… în afară de petrecerea VIVA! (râde), nu fac nimic ieşit din comun, aşa că nu sunt chiar importantă pentru ei. (zâmbeşte)

Visaţi la o viaţă departe de ochii curioşilor? Unde aţi alege să trăiţi şi în ce condiţii?

A: Dacă ar fi să-i pot lua pe toţi din familia mea şi pe toţi prietenii mei cu mine, m-aş muta în Punta Cana şi m-aş angaja să am grijă de delfini…

H: Mie îmi place România. Sincer. Am multe amintiri aici şi multe moti­ve să rămân în ţară indiferent de cu­riozitatea semenilor mei. Oriunde pe lumea asta sunt oameni curioşi care pun întrebări despre lume, viaţă şi… vecini. Dar pentru celelalte tărâmuri există vacanţele. (râde)

Aţi renunţa la statutul de persoane publice ca să vă puteţi creşte copiii în linişte?

A: E pentru Horia întrebarea… nu mă bag. (râde)

H: N-are a face una cu alta. Creşte-rea copiilor este o provocare indife­rent dacă eşti mai mult sau mai puţin cunoscut.

 

IMG_7323a2

Alice, tu ai experimentat maternita­tea la vârste diferite. Cum trăieşte o femeie maternitatea la 20, 30 şi la 40 de ani?

A: La 20 de ani eram speriată, stre­sată, fricoasă, nesigură. La 30 de ani eram mai puţin speriată, eram stre­sată şi puţin mai sigură pe mine. La 45 de ani nu sunt speriată, sunt stre­sată şi sigură pe mine. Concluzia: sunt stresată!!! (râde)

Horia, experienţa de părinte aduce multe schimbări. Cum te-ai pregătit pentru ele?

H: Cresc şi eu odată cu copiii mei. Pe zi ce trece sunt din ce în ce mai devo­tat vieţilor lor. În asta şi constă, cred eu, misiunea de părinte. Uiţi de tine şi te dezvolţi sufleteşte prin familia ta.

Ai simţit nevoia să faci cursuri de pa­renting sau să exagerezi cu literatura de specialitate?

A: Răspund eu!! I-am cumpărat câteva cărţi. S-a pozat cu ele şi gata! Nu are nevoie de cărţi. Se comportă mi­raculos. El are în sânge tot ce-i trebu­ie ca să fie tatăl perfect!

H: N-am răsfoit nimic de specialita­te, deşi Alice a avut grijă de bibliote­ca noastră cumpărând vreo 3-4 cărţi cu titluri optimiste… (râde) Am o co­municare fabuloasă cu fetele mele. Ele îmi spun unde le doare, eu pup si trece! (râde)

Când devii părinte, prietenii se în-ghesuie să-ţi dea sfaturi. Care e cel mai neaşteptat sfat pe care l-ai primit şi de la cine?

H: N-a fost un sfat. Mai degrabă am simţit teama la celălalt capăt al firului. M-a sunat Brad Pitt şi m-a felicitat pentru Vocea României. Printre altele, m-a mai întrebat dacă vreau să-i fac concurenţă la numărul copiilor. I-am replicat că încă nu am avut ultimul cuvânt… (zâmbeşte cu subînţeles)

A: Tatăl lui Horia ne-a sfătuit să ne spălăm pe mâini înainte de a pune mâna pe Mina.

Pentru dezvoltarea emoţională a fe­telor, tatăl joacă un rol esenţial. Ai momente când te copleşeşte această responsabilitate?

H: Tot timpul! Din toate conjunctu­rile ies copleşit! (râde) Când sărut fetele de dimineaţă, când stau cu ele la micul dejun sau le aştept când se întorc de la şcoală, când se apropie Sărbătorile şi încep discuţiile fie cu Iepuraşul, fie cu Moş Crăciun, ei bine, în toate aceste momente şi în multe altele sunt copleşit de emoţii. Probabil că mi-era scris să fiu tată…

 

Citeşte restul interviului în pagina următoare

 

Voi trăiţi o poveste ca în filme: creşteţi şi educaţi împreună o elevă, o studentă şi un bebeluş. Într-o casă atât de plină, cum arată o dimineaţă în care toţi adulţii se grăbesc?

A: La noi în casă, adulţii se trezesc ultimii. Prima se trezeşte Mina, la ora 7. Mă trezesc şi eu… Mănâncă şi se culcă la loc. Mă culc şi eu. La 7.45 se trezeşte Maria. Întotdeauna întârzie la şcoală, indiferent la ce oră se ri­dică din pat… Iar pe la 9.00-10.00 se trezeşte şi Andreea. Când merge la facultate, ridică în picioare toată casa pentru că face cel mai mare zgomot din lume.

H: Perioada asta e ceva mai agitată pentru mine. Vin ultimul acasă şi iau ultimul micul dejun… Pe viitor, după ce vom încheia Sala Palatului, turne­ul naţional, filmul documentar şi albumul „40', promit să vă dau rapor­tul zilnic. De abia atunci, metabolismul meu va reveni la normal. Proba­bil… (râde)

 

IMG_7295a2

Se spune că, de cele mai multe ori, copiii sunt cei mai buni profesori, pentru că ei te învaţă să fii mai bun, mai generos, mai răbdător. Aţi primit astfel de lecţii de la copiii voştri?

A: În fiecare zi. Ele îmi arată cum să nu mă complic! Asta nu înseamnă că şi aplic… (râde)

H: O, da! Sunt precum o carte cu foi albe. În fiecare zi, Mina, Maria, An­dreea sau Alice scriu câte o învă-ţătură. Cu cât le aprofundez, cu atât le citesc mai bine sufletul.

Sunt numai 4 luni de la naşterea Mi­nei şi amândoi munciţi enorm la pregătirea concertelor şi respectiv la emisiune. Cum vă descurcaţi cu sen­timentul de vină că poate pierdeţi momente importante alături de fete?

A: Nu vrem să pierdem nimic! Şi încercăm să petrecem tot timpul cu ele.

H: Muncim la fel ca oricare om de pe lumea asta căruia-i şi place ceea ce face. Cu aceeaşi pasiune, însă, ne ocupăm şi de copiii noştri. Niciodată nu mi-am pus problema că pierd anumite momente muncind şi nu sunt cu familia mea. Din contră! M-am gândit cum să le fructific mai bine atunci când voi fi alături de ei.

Sunteţi doi oameni extrem de activi. Voi ştiţi să trăiţi şi altfel decât în alertă maximă?

H: Da… în tihnă totală!

A: Ne mai strângem şi pe acasă câteodată. Şi atunci ne relaxăm. Iar dacă o ai pe Mina în braţe, n-ai cum să fii în alertă maximă.

 

Brenciu

Un nou-născut devine automat cen­trul atenţiei într-o casă. În acest caz, se pune problema geloziei între copii?

H: N-am observat deloc asta. Toţi vrem să stăm cu Mina în egală măsură. E o „bătălie' constantă pentru a o aca­para pe mezina familiei. Fetele câştigă de fiecare dată… (zâmbeşte)

A: Fetele noastre sunt mari. Nu se pune problema geloziei. Ne batem pe Mina. Care s-o ţină în braţe, care s-o schimbe… E jucăria noastră!!

Cum se învaţă lecţia echilibrului ca părinte?

H: Cu calm… (râde)

A: N-am învăţat nimic… Cred că a venit singur şi s-a instalat. (râde)

Horia, pentru tine, fericirea în for­mulă completă arată aşa: Alice, Ma­ria, Andreea şi Mina. Dacă le-ai com­pune o melodie, cum s-ar numi?

H: „Whos your daddy?'

Alice, ca producător de televiziune, te implici în producţia concertelor lui Horia?

A: Nu. Îmi mai dau şi eu cu părerea… Horia face singur totul şi după aceea mă întreabă dacă-i ok. De obicei, îmi place!

Horia, eşti un om generos care îşi pune sufletul pe tavă în concertele lui. Energia pe care o primeşti în schimb e suficientă ca să o iei mereu de la capăt?

H: Da. Am energie cât să îmi ajungă 9 vieţi plus TVA.

Ai investit enorm în spectacole. Ce şanse sunt ca un artist să devină bogat în România în urma unor concerte?

H: Eu cred că trebuie să alergi după artă, nu după bani. Respectând prin­cipiul ăsta, eu nu m-am îmbogăţit, dar de multe ori aprecierea oameni­lor a fost efectiv de nepreţuit. Dacă îmi propuneam să am profit de pe urma spectacolului „My Way', de anul trecut, de exemplu, n-aveam sorţi de izbândă. Pur şi simplu, din punctul meu de vedere, dragostea pentru muzică şi dorinţa de a oferi oamenilor o fărâmă de bucurie este mai presus decât un câştig efemer fi­nanciar.

Munciţi din pasiune şi primiţi şi bani pentru asta. Vă consideraţi norocoşi?

A: Sunt cea mai norocoasă din lume!

H: Norocul a fost bun cu mine încă de-acum 20 de ani, de pe o plajă de la Costineşti… Există în viaţă o peri­oadă în care acumulezi şi alta în care dai… Fie că împarţi sfaturi, energie sau dragoste, fenomenul ăsta trebuie să se întâmple mai devreme sau mai târziu. Simt că acum, după 20 de ani, trebuie să ofer şi eu ceva, la rândul meu. Acesta este şi unul dintre moti­vele pentru care am acceptat să fac parte din juriu la Vocea României, de exemplu.

Viaţa de cuplu este pusă la grea în-cercare când apare un nou-născut. Voi când aţi ieşit în oraş în doi ultima oară?

H: Undeva în 2012… Oricum, de pe 1 noiembrie 2012, cifra minimă de re­zervare la o masă în oraş este 3 şi cea maximă e de 5 persoane. Vreau ca peste câţiva ani să ocup un întreg restaurant. Dixit! (râde)

A: Dar ieşim la masă, în formulă completă, în fiecare sâmbătă. E lege! (zâmbeşte)

 

Interviu de LUANA DĂNEŢ

Foto MARIUS BARAGAN

Stilişti ANA ANDREI, ADRIANA POPA

Machiaj MARIA ANDREESCU

Coafură MANUELA SIMIONESCU

Vestimentaţie: Horia – cămaşă Charles Tyrwhitt (Pada Murre), Alice – cămaşă H&M, Maria – cămaşă Guess, Andreea – cămaşă din garderoba personală

Aranjamentele florale: EMERALD GARDENS

Fotografiile au fost realizate la PULLMAN BUCHAREST WORLD TRADE CENTER.

 

Biografiile Vedetelor
Fii la curent cu tot ce se întâmplă cu vedetele tale favorite

Află totul despre vedetele din România, dar și despre celebritățile internaționale: biografii, carieră, filmografie, discografie si viață personală.

Revista VIVA!
Revista VIVA!
Newsletter