Reacțiile pro și contra ale vedetelor la versurile obscene de la "Beach, please!": "Aici se degenerează o generație cu acordul autorităților!" / "Misoginie directă, glorificarea abuzului"/ "Bravo, Selly!"

CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE IUNIE, GRATIS, AICI!

Artistul Albert NBN a interpretat la Festivalul „Beach Please!” o piesă care conține versuri injurioase la adresa României. Deputatul Dumitru Coarnă a depus imediat o plângere penală, acuzându-l pe artist că a folosit un limbaj vulgar și care incită la ură, vizând direct simbolurile statului, într-un forum extrem de public

Mirela Vaida, despre „Beach, Please!”: „Aici se degenerează o generație”

„Sunt șocată. Eu sunt șocată pentru că mi-a trimis cineva de pe TikTok niște imagini de la „Beach, Please!”, unde am înțeles că sunt peste 150.000 de tineri, foarte, foarte mulți adolescenți, foarte mulți minori. Dumneavoastră ați văzut ce muzică e acolo? Adică eu sunt destul de deschisă la minte așa, am fost și eu la festivaluri și la Untold.

Sunt destul de destupată la minte, am totuși copii, urmăresc și eu cam ce se întâmplă cu trupele astea internaționale. Dar dumneavoastră ați văzut ce fel de muzică se promovează acolo? (…) O să zică lumea că sunt îmbătrânită, că nu sunt deschisă la minte, că cine știe ce am, că eu nu înțeleg trendul noii generații.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Crin Antonescu, atac dur la Nicușor Dan, după ce președintele a lipsit de la înmormântarea lui Ion Iliescu: "N-are nici curajul să aprindă o lumânare"

Dragilor, am copiii care peste 3-4 ani sunt adolescenți, iar eu să accept ideea că ăsta este modelul unei generații, asta ce se întâmplă la „Beach, Please!”, melodiile astea, înjurăturile astea cu b***-**-** p*** în m***** m*-***. (…) Aici se degenerează o generație, da? Cu acordul autorităților și nimeni nu intervine? Adică e ok că aduce bani la buget? Voi ați văzut ce-i acolo? Voi sunteți de acord cu așa ceva? Spuneți-mi că poate greșesc eu. E normal să se întâmple asta cu minori și cu tineri?', a spus Mirela Vaida, la Instagram Story.

Citeste si: Cum se simte adolescentul rănit grav la „Beach, Please!”, după ce a fost îndemnat de Destroy Lonely să sară de pe scenă. Mama tânărului a depus plângere împotriva artistului: „Îi pare rău că a venit la un asemenea festival'

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Viața lui Ilie Bolojan, înainte de politică. A predat matematică la o școală ajutătoare, și-a încercat norocul în afaceri și a fost implicat într-un accident: „Nu-i chefliu, nu-i gagicar”

Adriana Bahmuțeanu: „Este rezultatul unui plan de reeducare prin obscenitate, vulgaritate și ură națională”

„ORIBIL!!!! Asta s-a întâmplat în România, în fața a zeci de mii de tineri, mulți dintre ei minori. Asta au permis sponsorii, autoritățile, televiziunile și toți cei care „n-au văzut” și „n-au auzit” nimic. Un individ numit „artist” a urcat pe scenă și a spus: „Îmi bag p*la în România!; Pe țara voastră mă p**!”. În direct, cu reflectoare, cu scenă plătită, cu aprobări, cu poliție și cu sprijinul Primăriei Costinești. Sub protecția statului român, a partidelor politice, a multinaționalelor, a băncilor și a unei prese care tace complice. Pe banii și pe viața noastră.

Ce s-a întâmplat la Festivalul „Beach, Please!” nu e doar un incident. Este un simptom al decăderii morale programate în România. Este rezultatul unui plan de reeducare prin obscenitate, vulgaritate și ură națională. Nu este libertate de exprimare. Este libertatea de a înjura România în fața copiilor noștri. Nu este artă. Este o armă „culturală” de dezbinare și distrugere a identității noastre. Nu este o greșeală. Este o strategie coordonată, cu sprijin politic, comercial și mediatic din partea trădătorilor.

Dacă organele competente și clasa politică rămâne indiferentă, noi nu putem rămâne tăcuți. Nici complice. Solicit public o anchetă parlamentară! Cer demisia celor care au aprobat această mizerie! Invit toți românii care mai simt românește să nu accepte umilirea țării! România nu este de scuipat, de înjurat și de călcat în picioare. România este de apărat. De iubit și de înălțat', a spus Adriana Bahmuțeanu, în mediul online.

Citește și: Albert NBN are plângere penală după concertul de la „Beach, Please!', fiind acuzat de ofensă adusă României și incitare la ură: „Țara NU se înjură și NU se umilește'. Reacția artistului

Robert Turcescu: „Bine că murim, la ce vremuri vin nu e de stat pe aici prea mult!”

Îmi bag p..la-n România, pe țara voastră mă piș!' așa sună refrenul unei piese' de pe scena Beach Please. Se cântă tare, din toate piepturile. Tinerii arată fericiți, muzica și versurile' acestea par să aibă asupra lor efect hipnotic. Am citit la unii influenceri că n-ar trebui să ne indignăm, că Beach Please 2025 e un fel de Woodstock 1969.

Niște mame' din online predicau încrederea pe care o au în copilele lor pe care le-au lăsat să meargă la acest eveniment semnificativ pentru generația tinerilor de azi'.  Hai, să n-o mai lungim: bine că murim, la ce vremuri vin nu e de stat pe aici prea mult!„, a scris Robert Turcescu pe Facebook.

Naty Badea, sora lui Mircea Badea: „Eu nu am văzut ceva mai rău în viața mea”

'Vreau să încep cu părțile bune. Cred că domnul Selly merită felicitări pentru puterea sa de a organiza un astfel de festival, care este ceva monstruos, eu nu am văzut ceva mai rău în viața mea, dar haideți să începem cu părțile bune. În primul rând, foarte mulți jandarmi, toți vorbesc moldovenește, semn că nu sunt din Costinești, ei au fost detașați de prin Bacău, că scria pe ecusoanele dânșilor. Foarte mulți jandarmi, foarte mulți polițiști cu câini, multe forțe de ordine, multă poliție.

Înțeleg că sunt niște cântăreți de renume mondial, prețul, piperat, un pic de selecție s-a făcut de la preț. Multe forțe de ordine, băi nene, dar o viermuială acolo, un praf, ceva îngrozitor. Și aș mai avea o sugestie pentru domnul Selly.

L-aș sfătui ca niciodată, niciodată, niciodată să nu subestimeze presa. Atât. Poate înțelege dânsul mai bine și poate doamna care se ocupă cu comunicarea. Presa este o putere. În străinătate presa este foarte puternică și apreciată ca instituție', este o parte a unui mesaj lung transmis de sora lui Mircea Badea pe Facebook.

Olimpia Melinte: „Vorbim de texte explicite, misoginie directă, glorificarea abuzului”

„Am urmărit cu atenție ce s-a întâmplat zilele acestea la «Beach, Please!». Nu m-am uitat ca artist, ci ca adult responsabil, ca om care lucrează cu tineri, ca mamă. Și nu pot să tac. Știu, și pe vremea mea existau piese cu mesaje sexuale. Ascultam Andre și «Lasă-mă, papa, la mare», dansam pe ele fără griji. Dar chiar și acolo, în naivitatea versurilor, exista un soi de joc, o inocență, o distanță de realitatea brutală.

Astăzi, însă, muzica promovată pe scenele unor festivaluri, cu acces permis de la 16 ani, nu mai lasă loc de interpretări. Vorbim de texte explicite, misoginie directă, glorificarea abuzului și o estetică a violenței prezentată drept cool. Nu e doar distracție. Nu e doar „o piesă”.

E o normalizare periculoasă. Iar violența asupra femeilor, inclusiv cazurile de femicid tot mai frecvente, încep fix de aici — din felul în care femeile sunt tratate în discursul public, în versuri, în imagini. Cred în libertatea de exprimare. Dar și în responsabilitate. Putem face mai bine. Și trebuie!', a scris actrița Olimpia Melinte pe rețelele sociale.

Ioana Ramona Bruynseels: „România nu trebuie să devină un sat fără câini. Avem nevoie de respect”

'Nu e ușor să te poziționezi pe subiectul 'cântecului' cu înjurături la adresa României de la Beach, Please. Dacă spui ceva, unii te acuză că vrei cenzură. Dacă taci, pare că ești de acord. Dar ca mamă, ca om care încă ține la valorile acestei țări… Nu pot să tac. Nu, nu cer interdicții. Nu vreau să sugrum libertatea artistică. Dar cred că există o limită. Și cred că am pierdut rușinea. Când ajungi să-ți înjuri țara pe scenă și lumea aplaudă…E clar că ceva nu este bine.

România nu trebuie să devină un sat fără câini. Avem nevoie de respect. De repere. De coloană vertebrală. E timpul să ne întrebăm serios: Ce fel de cultură promovăm? Ce lăsăm copiilor noștri? P.S.: Încă mai aștept să aud că artistul își cere scuze!Încă mai aștept să aud că organizatorii de concerte și sponsorii lor analizează modul în care, pe viitor, vor introduce condiții care să nu reprezinte cenzură, dar să garanteze un minim de respect față de valorile fundamentale ale societății noastre', a notat politicianul pe Facebook.

Diana Șucu: „Nu mai este doar un simplu festival – este o problemă de securitate națională”

„Domnule Bolojan, domnule ministru al Învățământului, cum permiteți așa ceva? Ce se întâmplă la „Beach, Please!” nu mai este doar un simplu festival – este o problemă de securitate națională. Tinerii României sunt expuși constant la haos, consum de substanțe, lipsă de control și influențe toxice, iar autoritățile stau și privesc.

Unde este grija față de educație? Față de viitorul acestei țării? Cerem acțiuni clare, reglementări și responsabilitate. Nu mai e vorba de distracție, e vorba de siguranță și valori.

Tinerii ăștia vor conduce România. În curând vor vota. Ce vedem la Beach, Please! nu e libertate, e decădere totală. Sincer? Mi-e dor de ordine. Mi-e dor de Ceaușescu', a scris fosta prezentatoare de la TVR, Diana Șucu.

Vedete care au apărat festivalul „Beach, please!”

„De @cojo nu spune nimeni nimic. Dar rețelele se minunează că adolescenții se distrează la „Beach, Please!„. Ipocrizia asta. Să vă aduc aminte ce ascultam noi în 90? Sau părinții noștri în 70? „Shake for me girl, I want to be your backdor man…” Fiecare generație a avut concertele ei…', a spus Șerban Huidu.

„Felicitări, Selly! Cu cât te critică mai mulți, cu atât înseamnă că ai reușit ceva cu adevărat extraordinar! O generație excepțională are nevoie de lideri și de evenimente cum mi-aș fi dorit și eu să existe când eram de vârsta lor. Mă bucur însă pentru copiii mei și pentru toți tinerii care reușesc să se simtă, în România, „ca afară”! Mult succes în continuare!', a transmis fostul prim ministru al țării, Victor Ponta.

Raoul, reacție vehementă privind festivalul „Beach, Please!”

Și Raoul a postat un mesaj dur pe contul pe Facebook privind festivalul „Beach, Please!”.

„BEACH, PLEASE!”- Când scena devine o rușine!

Nu sunt de modă veche, nu port în buzunar vreo lecție de morală stricată de timp și nu mi-e rușine să recunosc că iubesc viața, energia, libertatea și bucuria tinerilor. Însă atunci când ceea ce numim astăzi „distracție' devine o paradă a vulgarității, când muzica e înlocuită cu zgomot și cuvintele cu înjurături, nu mai pot tăcea. Pentru că nu e vorba despre generații, ci despre ceea ce li se oferă ca reper, ca lumină, ca direcție.

Am privit îndelung ce s-a întâmplat la „Beach, Please!'. Am ascultat, am analizat, am digerat cu greu ceea ce nu ar fi trebuit niciodată servit pe o scenă. Și nu, nu e despre gusturi muzicale. E despre demnitate, despre limita dintre expresie artistică și decădere socială. E despre cum o generație întreagă este învățată să confunde rușinea cu aplauzele și jegul lingvistic cu autenticitatea.

Pe scenă s-au urcat tineri care n-au nimic de spus, dar spun totul, într-un ocean de trivialități care nu doar că nu sunt amendate, ci sunt ovaționate. Se înjură ca la colțul străzii, se strigă versuri în care femeile sunt reduse la trofee de o noapte, iar băieții, la niște fiare cu bani, droguri și instincte brute. Se urlă „f..k' și „p…' cu o relaxare care nu mai ține de libertate, ci de îmbolnăvire colectivă.

„Tinerii aceștia, care caută apartenență, identitate, scop, primesc în schimb o lecție de cum să fii gol și să fii aplaudat pentru asta”

Tinerii aceștia, care caută apartenență, identitate, scop, primesc în schimb o lecție de cum să fii gol și să fii aplaudat pentru asta. Se îmbracă ca să fie văzuți, nu respectați, se expun ca să fie validați, nu înțeleși, și ajung să creadă că valoarea stă în câtă piele arăți, în câte sticle goale la story, în câte urlete ai ridicat din public.

Și dacă te întrebi unde sunt reperele lor, uită-te pe scenă. Acolo unde nu mai contează vocea, ci atitudinea de cartier. Nu mai contează versul, ci șocul. Nu mai contează ideea, ci zgomotul. Totul e un spectacol al unei societăți infectate de grotesc, o lecție de cum poți ajunge viral, dar rămâne gol. Nimeni nu vorbește despre iubire, despre suflet, despre gând, despre efort, despre sens. Toți vor să șocheze, să urle, să scuipe în loc să cânte. Și culmea, primesc scene, lumini, bugete și public.

Unde e componenta educativă? Unde e măcar o campanie de prevenție? Unde e vreun colț de conștiință care să le spună tinerilor că libertatea fără limite devine haos, și că haosul fără conținut nu e artă, e prăbușire?

„E șocant cât de tăcută e societatea. Cât de complice devine lipsa de reacție”

E șocant cât de tăcută e societatea. Cât de complice devine lipsa de reacție. Cât de normalizată e mizeria, cât de rapid se bagatelizează rușinea. Iar organizatorii? Nu își asumă nimic. Nu oferă niciun cadru alternativ, nicio zonă de exprimare artistică autentică, niciun spațiu în care acești tineri să își pună întrebări reale. Doar băutură, beat, influenceri, piele, efecte de lumini….și gol.

Și apoi ne întrebăm de ce o generație întreagă nu mai are repere. Pentru că ceea ce li se oferă drept „festival' e o lecție de autodistrugere cu bilete la promoție. Dar nu despre muzică e vorba. Muzica e sublimă. Muzica e limbajul sufletului, e rugăciune, e durere transformată în lumină. Ceea ce se întâmplă acolo nu e muzică, e deturnare. E simulacru. E travesti artistic cu mască de libertate.

Și poate cel mai grav dintre toate este faptul că organizatorii sunt perfect conștienți de acest tablou și îl exploatează fără rușine, mărșăluind pe ideea că părinții nu se mai implică, că au renunțat la luptă, că le este teamă să spună „nu' copiilor lor sau, mai rău, că participă pasiv la această rătăcire colectivă. Mulți părinți greșesc fără să-și dea seama.

„Copilul ajunge să-și ia modelele de pe TikTok, de pe Instagram, de la cei care strigă mai tare, nu de la cei care contează cu adevărat”

Nu pentru că nu-și iubesc copiii, ci pentru că, de teamă să nu pară învechiți sau rigizi, nu mai pun limite clare, evitând confruntările care uneori sunt necesare. Confundă libertatea cu lipsa de reper, iar în acest gol de autoritate caldă, copilul ajunge să-și ia modelele de pe TikTok, de pe Instagram, de la cei care strigă mai tare, nu de la cei care contează cu adevărat.

Nu mai cultivă gustul artistic, nici discernământul, nici gândirea critică, pentru că „nu mai au timp', „n-are rost' sau „oricum nu mă ascultă' – fraze care ascund o oboseală, dar și o resemnare dureroasă. Ajung chiar să le cumpere bilete la astfel de festivaluri, doar ca să nu-i simtă marginalizați, să nu se simtă excluși, să nu fie „altfel' decât grupul. „Lasă, că doar o dată-i tânăr' …și așa începe tăcerea.

Iar tăcerea e periculoasă. Pentru că devine, cu timpul, aprobare. Tac, nu pentru că nu ar avea ce spune, ci pentru că și-au pierdut curajul de a vorbi. Nu doar cu copiii, ci și între ei. Au văzut că nimeni nu cere limite, că nu există reacții ferme, că toleranța a fost confundată cu capitularea, și au profitat. Au construit un eveniment care nu educă, nu cultivă, nu înalță, ci consumă ,fără milă ,entuziasmul, visul și sufletul acestor tineri.

„Copiii nu au cum să înțeleagă ce e bine și ce nu, dacă adulții care îi iubesc tac”

Copiii nu au cum să înțeleagă ce e bine și ce nu, dacă adulții care îi iubesc tac. Nu au cum să discearnă între valoare și gunoi, dacă nimeni nu le oferă altceva. Și nu au cum să simtă rușine, dacă rușinea a fost ștearsă complet din codul moral colectiv. Părinții trebuie să fie acolo…nu doar fizic, ci afectiv, valoric, educativ. Să-i învețe pe copii că poți fi liber, fără să fii vulgar și că poți fi cool, fără să fii gol, că poți fi aplaudat pentru ceea ce ești, nu pentru ceea ce arăți sau urli.

Poate că nu putem schimba dintr-odată totul, dar putem, fiecare, să spunem că asta nu ne mai reprezintă. Putem crea spații curate, evenimente cu suflet, întâlniri care construiesc, nu doar consumă. Putem aduce în lumină artiști care au ceva de spus, care vorbesc despre viață, nu despre golul din ea. Putem învăța din nou să ne rușinăm când e cazul și să aplaudăm ce e frumos, nu doar ce e strident.

Pentru că dacă nu o facem noi, o vor face alții, dar cu alte scopuri. Și atunci, nu vom mai vorbi despre generații pierdute, ci despre un popor care și-a pierdut simțul măsurii, iar odată cu el, și viitorul. Mi-ar fi rușine să fiu în public la acest festival. Pentru că „Beach, Please!' nu mai e un spectacol. E o rușine!”, a scris Raoul pe Facebook, mesaj care a strâns peste 10 mii de aprecieri și peste 1200 de comentarii.

Selly: „Beach, Please! Este mai mult decât un festival”

„Beach, Please! Este mai mult decât un festival. Este o mișcare artistică, culturală și socială pentru tineri, este o platformă a exprimării libere care le oferă un cadru sigur și organizat în care să interactioneze cu alți tineri ca ei, din alte orașe, din alte țări, din alte culturi.

Este un eveniment care stimulează creativitatea, exprimarea artistică. Tinerii își formează amintiri, își formează prietenii. Dezvoltarea unui tânăr nu are loc doar în școală, ci și prin contact direct cu realitatea, prin interacțiune, artă și experiențe care lasă amintiri', a declarat Selly în cadrul conferinței de presă.

Cele mai vândute colecții!

Pierre Gasly 10 (FORMULA 1 |2024 ) 99.9 RON Cumpără acum

Esteban Ocon 31 (FORMULA 1 |2024 ) 99.9 RON Cumpără acum

Oscar Piastri 81 (FORMULA 1 |2024 ) 99.9 RON Cumpără acum

Lando Norris 4 (FORMULA 1 |2024 ) 99.9 RON Cumpără acum

George Russell 63 (FORMULA 1 |2024 ) 99.9 RON Cumpără acum

Lewis Hamilton 44 (FORMULA 1 |2024 ) 99.9 RON Cumpără acum

Urmărește-ne pe Google News

Libertatea.ro

Bianca Drăgușanu, declarații dure despre scandalul cu Claudia Pătrășcanu: „Nu are nicio ocupație, nicio meserie”. Adevărul despre proces

Fanatik

Un supraviețuitor al Holocaustului a primit un colet trimis în urmă cu 82 de ani, de mama sa. Ce conținea, de fapt, cutia

GSP.ro

Așa arată noua casă de 600.000 de euro cumpărată de Simona Halep într-un complex exclusivist!