Istoria și semnificația bradului de Crăciun. De ce se împodobește bradul în Ajun

Publicat pe

Împodobirea bradului de Crăciun este una dintre cele mai frumoase și mai așteptate tradiții de peste an, atât de copii, cât și de părinți și bunici. Este cel mai bun prilej ca toată familia să facă o pauză de la rutina zilnică și să petreacă un moment împreună alegând globulețe și beteală pentru brad. V-ați întrebat vreodată care sunt istoria și semnificația bradului de Crăciun și de ce se spune că este bine să fie împodobit în Ajun? Ei bine, vă spunem noi!

CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE NOIEMBRIE, GRATIS, AICI!

Se creme că bradul de Crăciun ar fi apărut pentru prima dată la popoarele germanice, iar cu timpul acest obicei a intrat și în tradiția creștină. Cu mult înainte de apariția creștinismului, plantele și copacii care rămân verzi pe tot parcursul anului au avut o semnificație specială pentru oameni. Similar obiceiurilor actuale de decorare a caselor, în timpul sezonului festiv, cu pin, molid, şi brazi, popoarele antice atârnau ramuri veșnic verzi pe ușile și ferestrele lor. În multe țări se credea că acestea ar ține departe vrăjitoarele, fantomele, spirite rele și bolile.

Istoria și semnificația bradului de Crăciun. De ce se împodobește bradul în AjunIstoria și semnificația bradului de Crăciun. De ce se împodobește bradul în Ajun

Istoria bradului de Crăciun

În emisfera de Nord, cea mai scurtă zi şi cea mai lungă noapte a anului cade pe 21 decembrie sau 22 decembrie, eveniment cunoscut sub denumirea de solstiţiu de iarnă. Mulți oameni antici credeau că soarele era un zeu și că iarna vine în fiecare an pentru că zeul soarelui a devenit bolnav și slab. Aceştia sărbătoreau solstițiul pentru semnificaţia lui – zeul soarelui începe să se simtă bine. Ramurile veșnic verzi reaminteau oamenilor de toate plantele verzi care vor crește din nou, atunci când zeul va fi puternic şi vara se va întoarce.

Vechii egipteni se închinau zeului Ra, întruchipat printr-un om cu un cap de șoim și cu un disc solar deasupra capului, ca o coroană. La solstițiu, când Ra începea să se vindece, egiptenii umpleau casele cu ramuri verzi de palmier, care simbolizau triumful vieții asupra morții.

Romanii marcau solstițiul printr-o sărbătoare numită Saturnalia, în onoarea lui Saturn, zeul agriculturii. Romanii ştiau ca acest eveniment însemna că, în curând, fermele și livezile vor fi verzi şi fructoase. Pentru a marca această ocazie, decorau casele și templele lor cu ramuri veșnic verzi.

În Europa de Nord, druizii (preoții celților), decorau, de asemenea, templele lor cu ramuri veșnic verzi, ca un simbol al vieții veșnice. Fioroşii vikingi din Scandinavia credeau ca bradul era planta zeului soarelui, Balder.

Germania este creditată ca fiind ţara în care a început tradiția pomului de Crăciun, în secolul al XVI-lea, așa cum o știm acum, atunci când creștinii pioşi au adus brazi decoraţi în casele lor. Unii construiau piramide de Crăciun din lemn și le decorau cu plante veşnic verzi și lumânări, dacă resursele de lemn erau limitate, potrivit History.com.

Există o credință larg răspândită conform căreia Martin Luther, reformatorul protestant din secolul XVI, a fost prima persoană care adăugat lumânări aprinse la un astfel de copac împodobit. Mergând pe jos spre casă, într-o seară de iarnă, în timp ce compunea o predică, acesta a fost uimit de strălucirea stelelor care clipeau printre ramurile veşnic-verzi. Astfel, pentru a recrea şi reda imaginea surprinsă, către familia sa, Martin Luther a înălţat un brad, în camera principală, pe ramurile căruia a pus lumânări aprinse, legate între ele.

Când a fost împodobit primul brad de Crăciun în România

În România bradul de Crăciun a fost împodobit pentru prima dată în palatul regelui Carol I de Hohenzollern, în anul 1866, iar de atunci românii au preluat această tradiție. În noaptea de Crăciun, prinţii şi prinţesele invitate la palat împodobeau bradul, cântând în versiunea germană: „O, Tannenbaum, o, Tannebaum, Wir grun sind deine Blatter !

Bradul de Crăciun era împodobit, la început, cu fructe, flori de hârtie sau biscuiți. În timp, s-a trecut la ornarea acestuia cu fel si fel de minunății, printre care: globulețele de sticlă, beteala, bomboanele de ciocolată, instalațiile luminoase, etc

Există, de asemenea, obiceiul ca în vârful bradului de Crăciun să se așeze o stea, simbol al stelei care i-a călăuzit pe magi până la Betleem. Despre această stea se spune că aduce noroc și duce la îndeplinire dorințele.

Povestea neștiută a bradului de Crăciun

Legenda spune că în preajma iernii, o mică pasăre nu a mai putut să plece spre ţările calde, întrucât avea o aripă ruptă. Tremurând de frig, pasărea a încercat să se adăpostească în frunzişul unui stejar şi a unui ulm stufos, dar ambii copaci au refuzat-o, de teamă că le va mânca fructele. Disperată, aceasta s-a culcat în zăpadă, aşteptând să moară.

Deodată a auzit chemarea unui brad, care îi promitea ocrotire. Astfel, pasărea a fost salvată. Dar, în seara de Crăciun, un vânt teribil a suflat cu putere peste pădure şi toţi copacii şi-au pierdut frunzele, în afară de bradul cel generos, pe care Dumnezeu l-a răsplătit pentru gestul de bunăvoinţă şi i-a păstrat frunzişul verde, oricât de aspre au fost vicisitudinile iernilor care au umat, potrivit ziarullumina.ro.

O altă legendă, din nordul Europei, povesteşte că, odată, în vremi foarte îndepărtate, au pornit la drum lung trei virtuţi surori (Speranţa, Iubirea şi Credinţa), căutând copacul care să le reprezinte: înalt ca Speranţa, mare ca Iubirea şi trainic precum Credinţa. După îndelungi căutări, surorile călătoare au găsit bradul, pe care l-au iluminat cu razele stelelor, devenind astfel primul pom sfânt împodobit de Crăciun.

Citește și:

„Marea conjuncție” de pe 21 decembrie 2020. Ce vom vedea pe cer acum se mai repetă peste 60 de ani!

Ce este fructul kaki sau „mărul Orientului”. Cum se mănâncă și ce beneficii are pentru sănătate

Postul Crăciunului. Cum ții corect postul vinerea și ce rugăciune poți spune pentru spor în casă

„Strămoşul instalaţiilor moderne din 1882

După patentarea becului electric, în anul 1882, de către Thomas Edison, Eduard Johnson, un prieten al acestuia, a realizat prima împodobire a bradului de Crăciun cu beculeţe colorate care au înlocuit lumânările.

Bradul de Crăciun a ajuns în Statele Unite, în anul 1749, odată cu coloniştii germani stabiliţi în Pennsylvania şi cu mercenarii plătiţi să lupte în Războiul de Secesiune. În anul 1804, soldaţii din Fort Dearborn au tăiat brazi din pădure cu care şi-au decorat bărăcile în timpul sărbătorilor de iarnă, dedicate naşterii Mântuitorului. Se consemnează în istoria americană că sărbătoarea Crăciunului cu împodobirea bradului a fost legalizată pentru prima dată în statul Alabama, în anul 1836.

De ce se împodobește bradul de Crăciun în Ajun

Bradul ar trebui împodobit în Ajunul Crăciunului, anume în seara de 24 decembrie. Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii alegeau în preajma acestei zile cel mai frumos pom de Crăciun și îl omagiau cu cele mai interesante decorațiuni pe care le aveau în casă. Din el nu ar trebui să lipsească steaua sau îngerul din vârf, având în vedere că aceste elemente simbolizează îngerii și steaua de la Betleem.

 
Biografiile Vedetelor
Fii la curent cu tot ce se întâmplă cu vedetele tale favorite

Află totul despre vedetele din România, dar și despre celebritățile internaționale: biografii, carieră, filmografie, discografie si viață personală.

Revista VIVA!
Revista VIVA!
Newsletter