Când e dezlegare la pește în Postul Crăciunului 2025

Ultimul din anul calendaristic și primul din anul bisericesc, Postul Nașterii Domnului este numit și drept Post al bucuriei. Și asta pentru că precede una dintre cele mai frumoase și așteptate sărbători creștinești. Este unul ușor de ținut, mai puțin restrictiv față de celelalte de peste an. Citește în continuare ca să afli când e dezlegare la pește în Postul Crăciunului 2025.

Cu o durată de 40 de zile, Postul Crăciunului amintește de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, înainte de primirea Decalogului scris pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, Biserica ne îndeamnă să ne supunem și noi acestui rit, ca să ne pregătim cum se cuvine, prin post și rugăciune, pentru primirea Pruncului Iisus, născut din Fecioara Maria pentru mântuirea lumii. Fiind un post al bucuriei, Biserica a rânduit mai multe zile în care credincioșii au dezlegare la pește. Și e important să știm când e dezlegare la pește în Postul Crăciunului 2025 și ce înseamnă asta.

Ce înseamnă dezlegarea la pește

Însemnătatea unor praznice împărăteşti şi a unor sfinţi este atât de mare, încât Sfinţii Părinţi au dezlegat mâncarea de peşte în posturile aspre. Dar puțini sunt cei care știu cu adevărat sensul și importanța acesteia. Căci nu înseamnă numai că avem voie să mâncăm pește în timpul posturilor de peste an. Sau, și mai rău, să mâncăm pește în zilele cu dezlegare, doar pentru că sunt astfel marcate în calendar, chiar dacă nu postim.

În calendarul creștin ortodox, poate fi observată adesea expresia „dezlegare la pește'. Căci Biserica Ortodoxă respectă rânduiala Sfinților Părinți. Aceste zile sunt marcate în timpul posturilor de peste an sau la marile praznice împărătești și la sărbătorile importante, dacă acestea pică în zilele de miercuri și vineri. Acest lucru înseamnă consumarea mâncărurilor de post, la acestea adăugându-se untdelemn, vin şi peşte.

Dar dezlegarea la pește nu înseamnă numai permisiunea consumului unor alimente. Această sintagmă provine din vremuri străvechi, de la Tipicul cel Mare al Sfântului Sava cel Sfințit, încă din al cincilea secol al erei noastre. Și reprezintă, de fapt, mângâierea acordată credincioşilor prin prezenţa în Biserică a Mântuitorului Hristos.

Pe de altă parte, este o bucurie şi o celebrare a Mântuitorului. Căci El a fost simbolizat în primele veacuri ca Peşte. În limba greacă, literele cuvântului „pește' (ICHTIS) reprezintă acronimul pentru Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu Mântuitorul. Mai mult, Iisus Hristos şi-a ales apostolii dintre pescari. Și a asemănat misiunea creştină cu pescuitul. Drept urmare, peştele are o semnificaţie teologică remarcabilă în creştinism.

De ce Biserica dezleagă la pește

Credincioșii habotnici ar putea crede că păcătuiesc înfruptându-se când e dezlegare la pește în Postul Crăciunului 2025 și nu numai. Dar aceste zile cu dezlegare nu sunt nicidecum zile de încălcare a postului. Dimpotrivă, ele înseamnă mângâiere. Sunt zile în care postirea ca jertfă ascetică se combină cu bucuria prezenţei Mântuitorului în mijlocul credincioşilor.

În perioada Penticostarului (de la Înviere la Duminica tuturor Sfinţilor) miercurea şi vinerea se posteşte cu dezlegare la peşte. Apoi în Postul Crăciunului, după Intrarea în Templu a Maicii Domnului, sâmbăta şi duminica, precum și la marile sărbători care cad în timpul postului se face dezlegare la peşte. Iar atunci Biserica dezleagă la peşte combinând postirea cu mângâierea.

Pe de altă parte, Biserica nu a recomandat niciodată extremele. De aceea, anumite zile din timpul posturilor (Praznice Împărăteşti sau sărbătorile sfinţilor) sunt consemnate în calendar cu dezleagare la untdelemn, vin şi peşte. După cum arată părintele Nicolae Necula, permisiunea consumului de carne de pește în timpul postului „este doar o derogare pentru cei ce se ostenesc, nu o hrană permanentă, zilnică.

Prin compoziția chimică, această carne se deosebește de cea a animalelor sau a păsărilor dinafara mediului acvatic. De asemenea, este o carne ușor de digerat, bogată mai ales în fosfor, pe când cea de miel sau porc este bogată în proteine și în grăsimi greu de digerat și care aduce, după ea, nevoia consumării de alcool și pofta pentru plăcerile trupești'.

Când e dezlegare la pește în Postul Crăciunului 2025

Potrivit rânduielilor bisericești, în Postul Crăciunului, miercurea și vinerea, nu se consumă untdelemn și vin. În aceste două zile ale săptămânii se ține post până la ora 15-16. Abia atunci se pot mânca hrană uscată sau legume fierte. Dacă se întâmplă sa cadă miercuri și vineri sărbătoarea vreunui sfânt mare, se dă dezlegare la untdelemn și la vin. Dar se mănâncă numai o singură dată pe zi. În cazul în care în zilele de miercuri și vineri are loc o sărbătoare de pomenire, se dă dezlegare la untdelemn, la vin și la pește. De asemenea, același lucru se întâmplă și la hramuri ale bisericilor.

Marțea și joia nu se mai mănâncă pește, ci numai untdelemn și vin, cu excepția sărbătorilor care pot pica în aceste zile. Fiind un post al bucuriei, în Postul Crăciunului avem dezlegare la pește în toate zilele de sâmbătă și duminică, începând cu 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică sau Ovidenia) și 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul sau Ignatul).

Drept urmare, iată când e dezlegare la pește în Postul Crăciunului 2025:

  • 21 noiembrie – Intrarea Maicii Domnului în Biserică sau Ovidenia,
  • 22 noiembrie – sâmbătă
  • 23 noiembrie – duminică, Sfântul Antonie de la Iezerul Vâlcii,
  • 30 noiembrie – duminică, Sfantul Apostol Andrei,
  • 5 decembrie – Sfântul Sava cel Sfințit,
  • 6 decembrie – sâmbătă, Sfântul Ierarh Nicolae,
  • 7 decembrie – duminică, Sfânta Muceniță Filofteia,
  • 12 decembrie – Sfântul Ierarh Spiridon,
  • 13 și 14 decembrie – sâmbătă și duminică.

Postul Crăciunului după tipicul Sfântului Sava

Acum că știi când e dezlegare la pește în Postul Crăciunului 2025, e cazul să afli și în ce constă acest post în tipicul Sfântului Sava.

Deci suntem datori în aceste 40 de zile să păzim, în fiecare săptămână, trei zile, postindu-le fără untdelemn și vin: luni, miercuri și vineri. Iar dacă se va întâmpla vreun sfânt mare în aceste zile, întru pomenirea lui dezlegăm și facem praznic pentru dragostea sfântului. Dacă aceste zile se vor întâmpla marți sau joi, atunci mâncăm pește. Iar dacă va fi luni, miercuri sau vineri, dezlegăm numai la untdelemn și vin. Iar pește nu mâncăm în afară de faptul dacă se va întâmpla să fie hramul Bisericii.

Deci dacă se va întâmpla hramul vreunui sfânt dintre aceștia în mănăstire, atunci dezlegăm la pește și la vin în orice zi ar cădea. Iar unele Tipice de la ziua a 9-a a lunii Decembrie poruncesc să postim și la pește, să nu mai facem nici un fel de dezlegări, în afară de sâmbătă și duminică și de va fi hramul vreunui sfânt (când se dezleagă).'

Care sunt treptele postului

Conform spuselor Ieromonahului Ioanichie Bălan, în cartea „Convorbiri duhovnicești', apărută la Episcopia Romanului și Hușilor, „Șapte sunt treptele postului, adică sunt șapte feluri de hrană pentru om:

Carnivorii

Sunt cei care mănâncă carne întotdeauna. Aceștia sunt în treapta cea mai de jos a postului. Chiar dacă se înfrânează uneori de la mâncare. Ei nu pot spori niciodată în rugăciune.

Lacto-vegetarienii

Nu mănâncă niciodată carne, ci numai lapte, brânză, ouă și tot felul de legume fierte. Aceștia sunt în treapta a doua a postului, pe care o țin de obicei călugării din mănăstirile cu viață de obște și foarte rar mirenii.

Vegetarienii

Mănâncă numai zarzavaturi și legume fierte sau nefierte (crude). Rânduiala aceasta formează treapta a treia a postului și o țin călugării cei mai râvnitori din viețile de obște. De aici încolo încep treptele postului cele mai aspre pe care pășesc, de obicei, călugării sihaștri și pustnicii cei mai nevoitori.

Fructiferii

Mănâncă o dată pe zi pâine și fructe nefierte, fără a gusta vreodată altfel de hrană. Cine a ajuns la această treaptă a postului, acela poate stăpâni cu ușurință trupul și gândurile și poate spori repede pe calea rugăciunii.

Cerealierii

Formează treapta a cincea a postului. La aceastră treaptă ajung călugării, mai ales cei din sihăstrii și pustnicii, care mănâncă o dată pe zi numai pâine neagră de cereale și boabe muiate de grâu, porumb, mei, linte, bob, mazăre etc.

Hrana uscată

Este a șasea treaptă a postului călugăresc la care ajung, de obicei, pustnicii cei mai râvnitori. Cei care petrec în această aspră nevoință mănâncă numai pesmeți de pâine muiați în apă, cu sare sau puțin oțet, o dată pe zi și cu măsură. Așa se nevoiau sihaștrii de pe valea Nilului.

Hrana sau mana dumnezeiască

Este ultima și cea mai înaltă treaptă a postului călugăresc, la care ajung foarte puțini dintre asceți, după o îndelungată nevoință, întăriți fiind de darul Sfântului Duh. Aceștia se îndestulează numai cu Prea Curatele Taine, adică cu Trupul și Sângele lui Hristos, pe care le primesc o dată sau de două ori pe săptămână, fără a mai gusta ceva decât numai apă.

Care sunt rânduielile liturgice specifice din Postul Crăciunului

În timpul Postului Nașterii Domnului, începând cu data de 21 noiembrie, se introduc în cadrul slujbei Utreniei Catavasiile Nașterii Domnului. Acestea se cântă până la data de 30 decembrie inclusiv. În această perioadă, la Ceasuri și Pavecerniță nu sunt cântate stihirile și nici troparele, ci toate sunt rostite.

Daca ajunul Crăciunului cade sâmbăta sau dumnica, slujba Ceasurilor Împărătești se mută în vinerea de dinainte, această zi devenind aliturgică. De asemenea, dacă ajunul Crăciunului cade în zilele de luni până vineri, cum e și în acest an, se va oficia Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Și urmează ca în ziua praznicului să se săvârșească Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur. Dacă ajunul este în zi de sâmbătă sau duminică, se va oficia Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar în ziua Crăciunului, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia.

Sursa foto: Shutterstock
Alte surse: basilica.ro, crestinortodox.ro, doxologia.ro,

Citește și Ce se pune pe tavă la tăierea moțului

Cel mai nou VIDEO

Google News Urmărește-ne pe Google News

Citește în continuare
Biografiile Vedetelor
Fii la curent cu tot ce se întâmplă cu vedetele tale favorite

Află totul despre vedetele din România, dar și despre celebritățile internaționale: biografii, carieră, filmografie, discografie si viață personală.

Revista VIVA!
Revista VIVA!
Buton