Care sunt vânturile din România

Despre vânt am învățat cu toții, la geografie, încă din clasele primare. Și, cu timpul, ne-am dat seama că natura are regulile ei, precise. Nici vânturile nu sunt excluse din acest tipar bine stabilit. Fie că este influențat de diferențele de temperatură, de nivelul de umiditate din atmosferă, fie de densitatea aerului ori de rotația terestră, vântul continuă să bată. Uneori e blând și mângâietor, alteori, extrem de violent și distrugător.

Relieful este unul din factorii care influenţează cel mai mult direcţia şi viteza vântului. Prin configuraţia sa poate determina particularităţi în deplasarea aerului. Și asta duce la apariţia unor vânturi specifice locale, deosebite faţă de cele generale. Unele au o frecvenţă exclusiv diurnă, precum brizele. Așa se face că, în funcție de locul în care ne aflăm pe Pământ, vântul bate diferit. Și iată care sunt vânturile din România.

Ce este vântul

Potrivit Dicţionarului Explicativ al limbii române, vântul este o „deplasare pe orizontală a unei mase de aer provocată de diferenţa de presiune existentă între două regiuni ale atmosferei”. Din punct de vedere meteorologic, vântul este un fenomen fizic ce se manifestă ca o circulație dirijată de aer în atmosfera terestră.

Pentru că temperatura și presiunea aerului nu au aceleași valori pe toată suprafața Pământului, se produc aceste deplasări ale aerului. Temperatura nu este o mărime constantă. Așa că determină repartiția neuniformă a presiunii atmosferice, datorită regiunilor planetare încălzite diferit. Astfel, aerul se deplasează din regiunile cu presiune atmosferică mai ridicată către cele cu presiune mai scăzută. Și așa se formează vânturile.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Diana Șoșoacă s-a întâlnit cu Ilie Bolojan pentru a discuta despre măsurile de austeritate: „Acesta este doar începutul”

Cercetătorii susțin că vânturile iau naștere din cauza aerului cald ce se înalţă, formând un minim de presiune, înlocuit rapid de masele de aer rece. Intensitatea vânturilor depinde de diferenţa de presiune dintre regiunile geografice. Pe de altă parte, direcţia vântului este dată de așa-numita forţă Coriolis, determinată de rotația Pământului. Din fericire, dintre care sunt vânturile din România doar unele sunt ceva mai agresive.

Tipuri de vânturi

Vânturile se caracterizează prin două elemente extrem de variabile în timp și spațiu. Este vorba în primul rând despre direcția din care bate vântul. Aceasta este apreciată după 16 sectoare ale orizontului. Pe de altă parte, este viteza. Aceasta reprezintă distanța parcursă de particulele de aer în unitatea de timp. Și se exprimă de obicei în metri pe secundă (m/s).

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cine este Flavius Cladoveanu, primul bugetar de lux care și-a micșorat singur salariul cu 40.000 de lei, și ce avere are. Reacția ministrului Economiei: "Hai, că se poate! Insistența și presiunea publică dau roade!"

După tărie

Ținând cont de acești parametri, specialiștii au împărțit vânturile în mai multe categorii, în funcție de tăria acestora.

Briza

Este acea adiere plăcută, pe care o resimțim la malul mării sau în zilele însorite la munte. Este un vânticel cu o tărie clasificată între 2 și 5. Așadar, este mai mult o mângâiere a aerului decât un vânt.

Vânturi puternice

După cum sugerează și numele, aceste vânturi se încadrează între 6 și 8 ca limite de tărie.

Furtuna

Vânturile care ating și depășesc puterea 9 poartă numele de furtuni. Uneori pot fi violente și distrugătoare.

Vânturi agresive

Orcanele, uraganele și taifunurile sunt acele vânturi foarte puternice, care depășesc tăria 12. Este vorba despre vânturi extrem de puternice, combinate cu furtunile și vârtejurile. Până în prezent, recordul de viteză al vânturilor este de 600 km/oră, atins de o tornadă. Dar reprezintă cam jumătate din potențialul lor real. Oamenii de știință consideră că vântul poate atinge viteza sunetului, adică de 1230 km/h.

Categorii de vânturi

Înainte de a afla care sunt vânturile din România, e interesant să știi ce fel de vânturi există.

Vânturi permanente

Acestea bat pe tot parcursul anului. Datorită mișcării de rotație a Pământului, acestea sunt abătute de la direcția lor firească. Drept urmare, sunt deplasate fie spre dreapta, în emisfera nordică, fie către stânga, în emisfera sudică. În această categorie se află:

Alizeul

Este vorba despre un tip de vânt predominant, care bate către Ecuator, dinspre NE și SE. Este provocat de masele de aer fierbinte care se ridică la Ecuator. Dar și de deplasarea aerului provenit dinspre Nord și Sud, care ia locul acestor mase de aer. Vânturile sunt deviate spre Vest din cauza rotației Pământului de la Vest la Est. Zonele imprevizibile de calmuri, cunoscute sub denumirea de acalmii tropicale, se află la convergența acestora.

Vânturile de Vest

Aceste se formează între maximele tropicale și minimele subtropicale. Fiind deviate de la direcția normală, bat dinspre vest, de unde și denumirea lor. Aceste vânturi aduc precipitații bogate pe coastele vestice ale continentelor.

Vânturile de Est sau polare

Aceste vânturi bat dinspre maximele polare spre minimele subpolare. Și aduc cu ele aerul rece al polilor.

Vânturi periodice

Când vine vorba despre vânturi periodice, acestea sunt cele care își schimbă direcția în anumite perioade. Cu alte cuvinte, o perioadă bat dintr-o direcție, iar o altă perioadă, din direcția complet opusă. În această categorie sunt incluse:

Musonul

Este un vânt cu caracter periodic, produs în anotimpurile extreme ale anului. Se formează ca o consecință a contrastelor mari termice între apele Oceanului Indian și partea centrală a Asiei. În timpul verii, părțile centrală și sudică ale Asiei se încălzesc excesiv. Temperatura aerului ajunge și la 50 de grade Celsius. Musonul de vară bate din aprilie până în octombrie, aducând precipitații bogate. Musonul de iarnă bate din octombrie până în aprilie și este foarte secetos.

Briza

Este asemănătoare musonului, dar își schimbă direcția de la zi la noapte. Și bate numai pe suprafețe restrânse. Brizele marine se formează din cauza încălzirii diferite a plajei și a apei. Dar sunt și brize de munte și vale, formate datorită încălzirii diferite a văilor și a culmilor învecinate.

Vânturi neregulate

Acestea bat numai într-o anumită regiune. Și exista multe astfel de vânturi. Dar, dintre acestea, cel mai cunoscute sunt:

Bora

Este un vânt neregulat care bate pe țărmul Mării Adriatice.

Mistralul

Este un vânt puternic din direcția Nord-Vest. Acesta este prezent pe coasta mediteraneană a Franței, de la Marsilia la Saint Tropez. De altfel, este unul dintre factorii de climă determinanți ai acestei părți a Rivierei Franceze. Datorită mistralului, regiunea are o vreme însorită excepțională, vegetație deșertică și un aer specific.

Care sunt vânturile din România

Pentru că trăim pe melegurile mioritice, e cazul să aflăm și care sunt vânturile din România. Căci beneficiem de o gamă variată de vânturi locale și regionale. Pe teritoriul României, regimul vântului este determinat de particularitățile generale ale atmosferei. Dar este influențat și de particularitățile suprafeței active. Cu alte cuvinte, relieful are rolul lui, iar Munții Carpați determină, prin orientare și altitudine, particularitățti regionale ale vântului.

Iată care sunt vânturile din România

Crivățul

Este cel mai cunoscut și mai frecvent întâlnit. Despre el au scris mai toți marii autori ai țării. Este vorba despre un vânt deosebit de puternic, care bate în Moldova, Dobrogea și Sudul și Estul Munteniei. Acesta bate de obicei dinspre Siberia și Câmpia de Est europeană.

La noi, suflă dinspre N-E spre S-V, cu viteze ce depășesc uneori 30-35 m/s. Vara, deși rar, este uscat și cald, producând secetă. Numai că, iarna, este principalul vinovat pentru producerea viscolului. Unii îi mai spun și „vânt de miazănoapte' sau „traista goală'. În Transilvania, i se mai spune „soreț'.

Austrul

Este un vânt vestic uscat și cald pe timpul verii. Iarna, e însoțit de ger și lipsit de precipitații. Ajunge în Oltenia, Banat şi Crişana. Pentru că e aducător de secetă, în popor e cunoscut și drept „sărăcilă'. Bate cam cu 20-30 km/ oră.

Foehnul

Este un tip de vânt descendent, cald, uscat. Este ceea ce se înțelege prin vânt mare pe la noi. La fel ca cel specific elvețian, foehnul se formează din cauza diferenţei de presiune atmosferică dintre versanţii munţilor. Bate dinspre culmile Munţilor Făgăraş, spre depresiunea Oltului din Transilvania, la finalul iernii, şi topeşte zăpezile.

Nemirul

Este un vânt local, specific depresiunii Brașovului. Aerul rece al crivățului, acumulat în partea estică a Carpaților Orientali, pătrunde prin văile și trecătorile munților. Și se revarsă peste versantul vestic, sub formă de vânt rece, cu o viteză de deplasare de 10-20 m/s. În Muntenia, cu precădere în Sud, i se mai spune și „băltărețul'. Aici bate dinspre sud spre vest și e cald și umed. Pentru că aduce ploi bogate, e bun pentru agricultură.

Coșava

Este un vânt foarte intens, cu caracter de foehn, cald și uscat. Bate din sud-est și uneori din est, de-a lungul defileului Dunării, de la Cazane, şi în sud-vestul Banatului. Direcţia dominantă a vântului este de la SE spre NV sau chiar de la est la vest. Intensitatea deosebită se explică prin condiţiile orografice locale. Direcţia de deplasare a maselor de aer este perpendiculară pe orientarea masivelor muntoase. Coşava este un vânt cald şi uscat, care topeşte în câteva zile zăpada. Și menţine nopţi la rând minime de temperatură mult mai ridicate decât în alte regiuni ale ţării.

Vântul Negru

Este cunoscut și drept Carael, de la Kara-yel, care se traduce din limba turcă prin Vânt negru. Este un vânt uscat și fierbinte, care compromite culturile agricole. Este motivul pentru care localnicii îi mai spun și „traista goală'. Este specific sudului Dobrogei și uneori Bărăganului.

Vânturi regionale specifice

Suhoveiurile sunt vânturi foarte uscate și secetoase, care bat vara în Podişul Moldovei, Podişul Dobrogei, Bărăgan. Regiunilor montane ale ţării le sunt caracteristice o serie de vânturi locale, specifice unor anumite masive muntoase. Astfel, mai tot timpul anului, pe versanţii vestici ai Munţilor Apuseni, suflă dinspre vest şi nord-vest Orădeanul. Tot dinspre vest, în masivele Ciucaş şi Bucegi, deseori îşi face apariţia vântul denumit de localnici Făgăraşul.

Pe versanţii transilvăneni ai Carpaţilor Orientali, suflă dinspre apus Ardeleanul, în vreme ce în părţile sudice ale aceloraşi munţi apare vântul local Munteanul. Şi în Ţara Oltului apar o serie de vânturi cu specific local, numite Sădeanul, Mureșanul și Gureanul. Pentru locuitorii Munţilor Apuseni, vântul puternic dinspre vest însoţit de ploaie şi grindină poartă numele de Vigădalm. În timpul iernii, vântul care aduce ninsoare se numeşte Vojot.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: meteo.ro, geografilia.ro,

Citește și Ce este ploaia acidă – cauze, efecte