Ce este, de fapt, pielea de găină. De ce ți se întâmplă și ce spune despre corpul tău

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE NOIEMBRIE, GRATIS, AICI

Cuprins

1 Ce este, de fapt, pielea de găină
2 La omul modern această funcție e ineficientă
3 De ce apare pielea de găină la frig, frică sau emoții puternice
4 Piloerecția, un fenomen încă studiat

Termenul popular „piele de găină' corespunde descrierii medicale numite piloerecție – un reflex involuntar al organismului. Când pielea capătă aspectul de mici umflături, aceasta se datorează contracției unor mușchi minusculi atașați de fiecare folicul de păr, numiți arrector pili. Această contracție ridică firul de păr și face ca pielea să semene cu textura solzilor sau a pielii unei păsări după ce i-au fost smulse penele, de unde și numele popularului fenomen.

Ce este, de fapt, pielea de găină

La baza răspunsului se află sistemul nervos simpatic, acea parte a sistemului nervos autonom care reglează reacțiile „luptă sau fugi'. Când un stimul – frigul, frica sau o emoție intensă – este perceput, creierul trimite semnale care determină eliberarea de adrenalină și contracția mușchilor arrector pili. Acest reflex este evolutiv conservat: la animalele cu blană, piloerecția ajuta la trimiterea firelor de păr în poziție verticală, creând un strat de aer izolator pentru a păstra căldura și, în unele situații, făcând animalul să pară mai mare și mai amenințător.

Citește și: Alimente care reduc stresul și susțin echilibrul emoțional. Ce să mănânci pentru o stare de spirit mai bună

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Angajat al Colegiului Pedagogic din Craiova, înjunghiat de 12 ori în plină stradă. În ce stare este bărbatul de 56 de ani și ce se știe despre agresor

La oameni, însă, părul este atât de rar și subțire încât efectele practice sunt neglijabile. Reacția persistă, dar utilitatea sa inițială – termoreglarea eficientă și intimidarea potențialilor prădători – s-a pierdut treptat în cursul evoluției.

La omul modern această funcție e ineficientă

Din perspectivă evolutivă, „pielea de găină' este considerată un reflex vestigial, adică un comportament sau un răspuns fiziologic care a avut un rol important la strămoșii noștri, dar care și-a pierdut mare parte din utilitate în forma actuală a speciei umane. De exemplu, la mamiferele cu blană, piloerecția descoperă aerul pentru a spori izolarea termică; la oamenii moderni, această funcție este practic ineficientă din cauza lipsei unei blăni dense.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Mesajul postat de Oana Roman despre emisiunile lui Capatos și Măruță, după plecările celor doi, de la TV: „Le-am purtat noroc, ce să zic? Am fost o singură dată în toamnă, am fost obligată”

Un studiu publicat în revista Psychophysiology a arătat că reacția fiziologică de piloerecție este însoțită de activare nervoasă asemănătoare cu alte reflexe autonome și sugerează că, deși legătura emoțională percepută de oameni poate fi mai frecvent raportată, detectarea reală a piloerecției de către individ nu este întotdeauna corectă.

De ce apare pielea de găină la frig, frică sau emoții puternice

Există câteva situații tipice în care piloerecția se poate manifesta:

Frig sau schimbări rapide de temperatură: mușchii arrector pili se contractă pentru a ridica firele de păr – un mecanism de termoreglare moștenit.
Frică sau surpriză: reflexul face parte din răspunsul „fight-or-flight' (luptă sau fugi) controlat de sistemul nervos simpatic.
Emoții intense: situații estetice sau emoționale, precum muzică puternică, filme sau momente personale semnificative, pot declanșa aceeași reacție, asociată uneori cu o stare de plăcere fizică sau „frison'.

Piloerecția, un fenomen încă studiat

Deși piloerecția umană este adesea privită drept un reflex vestigial, cercetările recente sugerează că răspunsul este mai complex decât simpla moștenire evolutivă. Un studiu din 2024 arată că, dincolo de reacția la frig sau emoții, piloerecția poate fi indusă de o varietate de stimuli și poate avea legături subtile cu modul în care sistemul nervos reacționează la schimbările din mediul înconjurător.

Pielea de găină nu este un defect sau un simplu efect estetic: este o amprentă biologică a trecutului nostru, un ecou al mecanismelor care ne-au ajutat strămoșii să supraviețuiască în condiții dure. Chiar dacă azi nu mai îndeplinește aceleași funcții practice, fenomenul rămâne o dovadă fascinantă a modului în care corpul uman reacționează la mediul extern și la stările emoționale profunde.

Foto: Shutterstock

Cel mai nou VIDEO