Amfitrion Cristi Puiu

Publicat pe

Amfitrion Cristi Puiu

Amfitrion Cristi Puiu

Desi lucrarile s-au desfasurat aproape simultan, restaurantul, realizat intr-un stil ce aminteste de cel baroc, nu are nici un element comun cu locuinta lui Cristi Puiu. „Nu vreau sa ma simt acasa ca la restaurant sau invers.”

Asa ca, in ceea ce priveste amenajarea micului apartament, cuplul Anca si Cristi Puiu nu a apelat la ajutorul nici unui arhitect. Pregatirea regizorului, care a studiat pictura de la 10 ani si a urmat cursuri la „‰cole Supérieure dArts Visuels” din Geneva, a fost suficienta pentru a crea un spatiu cu gust. „Arata exact cum am vrut noi. Imi plac foarte mult casele deranjate si am vrut ca apartamentul sa arate a camin, nu a showroom. Este o casa amestecata, pentru ca gusturile noastre sunt eclectice. Iar mie imi plac in egala masura Beethoven si Led Zeppelin.”

Intr-adevar, de cum patrunzi in spatiul apartamentului te frapeaza mixtura dintre modern si clasic. In camera care serveste drept birou „coabiteaza” o masa lunga de lemn, o piesa de mobilier cu sertare realizata de un mestesugar roman, o canapea de piele, foarte confortabila, un chilim turcesc, dar si o lustra moderna, de la Kartel, scaune de plastic, viu colorate, si un computer Macintosh de ultima generatie. Acesta este locul in care Cristi lucreaza. „La computer sau de la masa de langa biblioteca mi-e mai simplu sa ajung la carti sau la muzica.” O biblioteca vasta, care se intinde pe toti peretii biroului, gazduieste nenumarate albume de arta, carti sau reviste de design (designul fiind una dintre pasiunile regizorului). Realizata la comanda de firma unui bun prieten de-al sau, biblioteca se continua si in living, delimitat de birou printr-o usa glisanta. Rafturile din living sunt pline de CD-uri si DVD-uri, elemente ce tin de cultura multimedia. Pe o masuta aparent banala, creatie a unor italieni, se afla un televizor de dimensiuni mari, un DVD player si un videorecorder. „Masuta aceasta este mandria mea, eu am descoperit-o si am ales-o. Arata industrial si mi se pare ca intra intr-un dialog misto, aproape paradoxal, cu chilimul.” In rosu, verde si ocru, covor cu motive celtice este unul dintre obiectele de suflet ale regizorului. Ii este atat de drag incat urmeaza sa-l „expuna” pe perete in locul unui tablou, creatie personala, cu un telefon vintage. Peretii apartamentului sunt albi, iar unul dintre ei este decorat cu un tapet mai special. „Am vrut sa fie un obiect, nu un simplu zid. Eu am tinut mortis ca peretii sa fie albi. Este singura suprafata pe care pot atarna tablouri. Daca ar fi fost albastri, galbeni sau portocalii, acest lucru ar fi influentat perceptia asupra tablourilor mele. Apoi, am mai tinut cont de un alt criteriu. Ferestrele livingului dau catre o curte interioara fara prea multa lumina. Astfel ca albul lumineaza casa.”

Amfitrion Cristi Puiu

Amfitrion Cristi Puiu

Din casa lui Cristi Puiu nu lipseste niciodata muzica. Clasica sau actuala, aceasta vine in armonie cu spatiul, dar si cu gustul regizorului. „Nu pot trai fara muzica, iar cand aceasta lipseste ma bucur de liniste.”

Din acest motiv, in living nu se afla decat o singura planta care nu are nevoie de prea multa lumina naturala. „Se numeste ‘palmier-telina’ si este o planta care ne-a amuzat foarte mult pe mine si pe Anca. Pare tunsa cu ciobul.”

Locul preferat al cineastului este bucataria, comandata special din Italia. „Imi place foarte mult sa gatesc, sa mananc, sa beau. In acelasi timp, in bucatarie am un laptop bransat la internet. Nu stiu ce este messenger-ul sau alte lucruri care le sunt familiare pustilor. Eu sunt un retrograd absolut si sunt mandru de asta. Stau insa foarte mult pe internet si caut tot felul de informatii. Ultima oara am cercetat fenomenul criminalitatii si ce inseamna un criminal in serie.”

Fetele tatii

Dormitorul celor doua fete, Smaranda si Ileana, este de asemenea comandat din Italia si are, la randul sau, o „tusa” a regizorului: un tablou imens, in culori vii. Pentru o familie de patru persoane, apartamentul pare a fi neincapator, mai ales ca fetele de azi vor deveni adolescente in curand. Regizorul nu este insa speriat de trecerea timpului si zugraveste viitorul in culori ilare. „Cand fetele vor mai creste, vor avea nevoie de casa lor. Nu ma incanta deloc ideea sa ajung un tataie morocanos care sa stea cu ochii pe ele. Nu este o perspectiva prea vesela sa le vad venind acasa in compania unor baieti, dar viata trebuie sa-si urmeze cursul ei firesc.” Cristi Puiu are si o solutie de rezerva: „Vreau sa-mi iau un ‘caine sonerie’, un patruped mic, dar care sa latre mult si care sa ne anunte cand vine cineva”.

De Ioana Capanu; Fotografii: Sebastian Enache; Stilist: Cristina Craciun; Machiaj: Mirela VescanAmfitrion Cristi Puiu

Amfitrion Cristi Puiu

Este mai aproape de cinematografe, de teatre si de viata orasului. Iata cateva dintre motivele pentru care regizorul Cristi Puiu a preferat un apartament de patru camere in centrul Bucurestiului unei case in afara orasului.

A locuit mai bine de jumatate din viata in cartierul Balta Alba, din Bucuresti, pana cand si-a dat seama ca era o zona nefunctionala, tinand cont de activitatea lui profesionala. La aproape 40 de ani, regizorul Cristi Puiu a renuntat la cartierul copilariei sale (un loc de care se simte foarte atasat) pentru a se muta impreuna cu sotia Anca si fiicele Smaranda si Ileana intr-un apartament mic, dar cochet, in centrul Capitalei. „A fost o alegere conditionata de banii pe care ii aveam. Am cumparat apartamentul acesta in 2004 cu imprumut de la banca, asemenea oricarui reprezentant al clasei de mijloc”, spune Cristi Puiu. Ideea de a se muta intr-un bloc cu aer interbelic l-a tentat mai mult pe cineast decat cartierele rezidentiale cu vile moderne, visul oricarui roman care dispune de o suma frumusica de bani. „Eu vila nu mi-am dorit niciodata. Nu ma simt bine intr-o casa mare. Daca as avea bani as prefera sa-mi cumpar o casa intr-o zona de deal, eventual pe Valea Prahovei sau a Argesului. Probabil ca o voi obtine, fiind foarte incapatanat din fire.” In ceea ce priveste amenajarea locuintei sale, regizorul s-a implicat total si era cat pe ce sa se ia „la tranta cu muncitorii”, dupa cum el insusi a marturisit in timpul interviului. „Unul dintre pacatele noastre, ale romanilor, este ca mergem la minima rezistenta in materie de confort. Dar, lasand la o parte confortul, sunt si alte lucruri importante ca, de pilda, siguranta. Este groaznic, tragic, trist ca muncitorii nu-si asuma responsabilitatea lucrarilor. Este greu sa intalnesti intr-un apartament de bloc sau de vila unghiuri drepte. Casele facute inainte de razboi aratau impecabil. Tot ce s-a construit in Bucuresti in anii 80 este ceva de te iei cu mainile de cap. Nu exista corespondent pe planeta. M-am plimbat in capitalele tarilor fost comuniste si nu am vazut asa ceva. Daca s-ar face un clasament, am fi primii la capitolul neprofesionalism sau ratare.”

Acasa nu e ca la restaurant
Cristi Puiu si sotia lui, Anca, au supravegheat atent lucrarile, care s-au desfasurat aproape in paralel cu cele ale amenajarii restaurantului unde sunt co-proprietari, „La Mandragora”. „In momentul in care Octavian Popescu, prietenul meu si nasul Smarandei, s-a hotarat sa ramana in Romania, iar bucatarul Paul Peter Kopij s-a decis sa se mute si el aici, ne-am deschis o firma, apoi un restaurant. Am intrat in acest business cu conditia de a decide asupra numelui, asa ca l-am numit ‘La Mandragora’, dupa numele casei mele de productie. Am ales acest nume pentru ca mi s-a parut ca semnificatia acestui cuvant este suficient de ambigua pentru exigentele mele. Designul interior e realizat de arhitectul Dani Balaneanu, artistul Matei Serban a pictat mandragorele de pe pereti, Dragos Sabareanu a realizat barul iar eu si sotia mea am inceput sa alergam dupa mobilier. Din punctul meu de vedere este o mare reusita, iar ceea ce nu-i poate fi contestat acestui restaurant este coerenta intre designul spatiului si bucatele pe care le gateste cu multa maiestrie Paul. Mie fiindu-mi frica mereu de esec, sper totusi ca acest restaurant sa dureze si sa infloreasca.”

.

Biografiile Vedetelor
Fii la curent cu tot ce se întâmplă cu vedetele tale favorite

Află totul despre vedetele din România, dar și despre celebritățile internaționale: biografii, carieră, filmografie, discografie si viață personală.

Revista VIVA!
Revista VIVA!
Newsletter